Liderii celor 28 de state membre NATO sunt reuniţi, vineri şi sâmbătă, la Lisabona, în cadrul celui de al 61-lea summit al Alianţei. Reuniunea din acest an va marca adoptarea unui nou concept strategic, un document elaborat la fiecare zece ani, care trasează în mod sintetic un ghid de acţiune al Alianţei.
Conceptul strategic va reafirma ca NATO este pitara de temelie a relaţiei transatlantice şi a securităţii europene, la baza Alianţei rămânând articolul 5 al tratatului din 1949 şi faptul că Alianţa rămâne una nucleară şi că statele membre îşi împart riscurile şi responsabilitatea ce decurg din aceasta. Totodată, angajarea în conflictul din Afganistan şi combaterea noilor ameninţări (terorism, atacurui cibernetice şi potenţiale atacuri din partea Iranului) vor fi înscrise în noul concept.
În spatele acestor principii se află ascunse însă numeroase eşecuri şi disfuncţionalităţi. Liderii NATO vor stabili, fiind atenţi să nu vorbească despre o retragere, strategia de urmat în conflictul din Afganistan, astfel încât în 2014 responsabilitatea securităţii statului să fie lasata pe umerii forţelor locale.
Eşecul alianţei occidentale de a impune, printre altele, unor musulmani fanatici să nu mai lapideze femeile va purta numele de fază de tranziţie, perioadă în care misiunea ISAF a NATO nu va mai avea decât un rol de sprijin a trupelor afgane.
Afganistan, cântecul de lebădă al vechiului NATO
Războiul din Afganistan, despre care personalităţi precum Mihail Gorbaciov au declarat că nu poate fi câştigat de NATO, a fost un test crucial, un test picat de Alianţă şi care marchează intrarea într-o eră post-NATO, se arată într-un editorial sceptic publicat de siteul europeanvoice.com. „Dacă Alianţa nu poate îndeplini misiuni în ţări aflate la mare distanţă, atunci ea nu mai merită banii investiţi”, scrie editorialistul.
Testul Afganistanului, pregătit la summitul de la Bucureşti, din 2008, este cu atât mai relevant cu cât, spre deosebire de Irak, războiul a fost purtat împreună de SUA şi aliaţii săi europeni, care nu s-au opus iniţierii conflictului. Implicarea naţiunilor europene a fost, „cu câteva excepţii onorabile”, aproape inutilă din punct de vedere militar, scrie europeanvoice.com. Prin urmare, Statele Unite nu vor mai căuta sprijin decât în acele puţine state europene în care există „soldaţi dispuşi să ucidă şi să fie ucişi în războaie purtate departe de casă”, iar pentru aceasta nu mai este nevoie de NATO. Anul 2010 a fost cel mai sângeros din cei nouă ani ai misiunii din Afganistan, cu peste 600 de militari ucişi.
Lupii tineri ai NATO, pavăza în faţa Rusiei
Implicarea SUA în securitatea europeană va avea în vedere zona arctică, bogată în petrol şi Mediterana, care permite asigurarea intereselor din Orientul Apropiat. Analiştii occidentali consideră că la aceste regiuni se adaugă şi o listă de ţări importante pentru contracararea unui ipotetic atac al Rusiei: ţările baltice, Polonia, România, Cehia, Slovacia şi Ungaria, lupii tineri ai NATO, state dispuse la sacrificii. Directorul agenţiei Stratfor, George Friedman, scria recent că o asemenea alianţă s-ar putea forma, cu sprijinul SUA, în jurul Poloniei.
Problemele securităţii europene vor fi tot mai mult preluate de puterile de pe continent, în special Germania, un stat implicat nu numai în reglementarea conflictului din Transnistria, ci şi în medierea unei înţelegeri între Grecia şi Macedonia, astfel încât Atena să permită vecinilor aderarea la NATO, în ciuda disputei legate de numele fostei republici iugoslave.
Germania şi Turcia par a ridica cele mai mari probleme în calea consensului NATO la Lisabona. Omiţând precizarea preşedintelui Obama că lumea nu va fi eliberată de arme nucleare în timpul vieţii sale, ministrul german de Externe, partener de coaliţie al Angelei Merkel, a iniţiat o campanie pentru retragerea rachetelor nucleare SUA de pe teritoriul german. Presa americană consideră aceasta un precedent care va face şi alte state (Olanda, Belgia, Italia, Turcia) să ceară retragerea armelor nucleare ale SUA.
Un scut NATO pentru liniştea Rusiei
Pe fondul îngrijorărilor privind viitorul NATO create de războiul din Afganistan, liderii Alianţei vor încerca să-şi arate consensul şi determinarea de instala în Europa un scut antirachetă sub care să fie invitată şi Rusia. Polonia şi Bulgaria au semnalat deplinul lor acord pentru aceasta. Scutul american care urmează să fie instalat în Romania, criticat frecvent la Moscova, se va integra celui NATO şi va contribui la înconjurarea mărilor lumii cu sistemele antiracheta produse în Statele Unite, aşa cum se întâmplă deja în Olanda, Japonia, Taiwan şi pe coastele SUA.
Ankara, care blochează sistematic deciziile NATO, ca răspuns la modul în care Ciprul blochează aderarea Turciei la UE, este reticentă faţă de instalarea unui scut antirachetă al Alianţei în Europa. Raţiunile invocate ţin riscul tensionării relaţiilor Turcia-Iran, tot mai apropiate acum, în contextul în care Ankara s-a opus sancţiunilor ONU împotriva programului nuclear iranian.
Răspunsul la noile ameninţări neconvenţionale ale terorismului, atacurilor cibernetice, distrugerii reţelelor energetice sau încălzirii globale vor fi cel pe care se va putea clădi o nouă Alianţă, apreciază ambasadorul american la NATO, Ivo Daalder. Incluse în noul concept strategic, aceste ameninţări ridică problema combaterii lor prin intermediul articolului 5 al tratatului de la Washington, o dată ce este dificil de stabilit cu rapiditate, spre exemplu, care sunt consecinţele unui atac cibernetic şi autorul acestuia.
Regulile jocului cu Rusia
Dincolo de aceste ambiguităţi, ameninţările neconvenţionale au avantajul de a apropia Rusia de NATO, un stat fiind incapabil să le contracareze pe cont propriu. Ambasadorul Rusiei la NATO, populistul Dmitri Rogozin, un politician „exilat” la Bruxelles pentru declaraţiile sale xenofobe de acasa, nu exclude viitoarea cooperare cu NATO, însă a precizat în ajunul summitului că nu se vor semna documente relevante între cele două părţi.
Rogozin insistă că „NATO nu mai este jandarmul lumii”, că Rusia (ca şi Turcia) refuză să individualizeze Iranul ca sursă a unei ameninţări nucleare şi că Alianţa va trebui să obţină acordul Consiliului de Securitate ONU (acolo unde Rusia şi China au drept de veto) pentru a face uz de forţă.
Summit-ul NATO-Rusia va avea loc sâmbătă, tot la Lisabona, şi va aduce în discuţie şi Tratatul Forţelor Convenţionale în Europa, a cărui aplicare a fost suspendată de către Rusia. Extrem de importantă pentru Republica Moldova, noua versiune a tratatului obligă Rusia să-şi retragă trupele din Transnistria. Cum aceasta nu a avut loc, statele occidentale nu au ratificat documentul, în timp ce Moscova susţine că nu a trimis în Moldova decât o misiune de menţinere a păcii.
