Constelaţia Avedon, la licitaţie

Celebritatea şi paietele sunt în mare parte subiectul portretelor lui Richard Avedon. „Nu poţi separa moda de lume”, spunea Avedon. „Moda este felul în care trăim. T.S. Eliot afirma că ne pregătim pentru întâlnirea cu oamenii. Despre asta este vorba în modă. Designerii de modă îmi oferă texturile, formele, mărcile care devin materialul adevăratei mele […]

Constelaţia Avedon, la licitaţie

Celebritatea şi paietele sunt în mare parte subiectul portretelor lui Richard Avedon. „Nu poţi separa moda de lume”, spunea Avedon. „Moda este felul în care trăim. T.S. Eliot afirma că ne pregătim pentru întâlnirea cu oamenii. Despre asta este vorba în modă. Designerii de modă îmi oferă texturile, formele, mărcile care devin materialul adevăratei mele […]

Celebritatea şi paietele sunt în mare parte subiectul portretelor lui Richard Avedon. „Nu poţi separa moda de lume”, spunea Avedon. „Moda este felul în care trăim. T.S. Eliot afirma că ne pregătim pentru întâlnirea cu oamenii. Despre asta este vorba în modă. Designerii de modă îmi oferă texturile, formele, mărcile care devin materialul adevăratei mele activităţi, ale căror subiecte sunt mai întotdeauna femeile, hainele şi pălăriile lor, capetele lor.”

O licitaţie cu 65 de fotografii ale portretistului şi fotografului de modă Richard Avedon (mort în 2004, la vârsta de 81 de ani), organizată la filiala Casei Christie’s, din Paris, s-a soldat cu suma totală de 5,467 milioane de euro. Licitaţia coincide cu târgul internaţional de fotografie, „Paris Photo”, care aduce pe malurile Senei înpătimiţii acestei arte din întreaga lume. „Cred că toţi fotografii îi datorează ceva lui Avedon şi lucrărilor sale începând din anii ’50, imediat după război, artistul reinventându-se continuu pe sine şi viziunea lui”, explica Stuart Alexander, specialist în fotografie şi vicepreşedinte al Casei Christie’s din New York.

Dowima cu elefanţii

Piesele au fost puse în vânzare de Fundaţia Richard Avedon, din America, care, în ajunul licitaţiei, a donat Fundaţiei Centrului Pompidou 12 fotografii, în care se află figuri celebre ale secolului al XX-lea, de la Francis Bacon la Jean Genet, Alberto Giacometti, Marcel Duchamp, Jean Renoir, Coco Chanel, Andy Warhol, care-şi expune în faţa aparatului de fotografiat cicatricele rămase după tentativa asasinării lui de către Valérie Solanas.

Cumpărătorii, care au fost, potrivit datelor anunţate de casa de licitaţii, 52% europeni şi 42% americani, şi-au disputat cele mai multe piese, clişeul „Dowima cu elefanţii”, îmbrăcată într-o creaţie Dior, imagine care a revoluţionat fotografia în 1955, a fost adjudecat cu 841.000 de euro, reprezentând un record pentru fotografie în Franţa şi al doilea preţ pentru Avedon după o licitaţie din 2005.

Marilyn Monroe

Un set de patru clişee ale formaţiei Beatles, montaj psihedelic cu John Lennon, George Harrison, Paul McCartney şi Ringo Starr, din care există 4 tiraje, a fost estimat la 250.000-350.000 de euro şi cumpărat cu 445.000, iar un portret al lui Marilyn Monroe, realizat în 1957 la New York, a obţinut 169.000 euro. Despre actriţă, Avedon afirma: „Nu mai există o persoană ca Marilyn.A fost invenţia celor din jurul ei. O invenţie genială, pe care ea a creat-o aşa cum un autor creează un personaj. (…) Ore întregi dansează, cântă, flirtează… Nu poţi descrie ce face. Şi la sfârşit, stă într-un colţ, ca un copil trist”.

 

Nu o dată, lucrările lui Avedon şochează. În „Warhol alături de un grup de artişti din atelierul Fabrica” (1969), prototip unic cumpărat cu 301.000 de euro, personajele, îmbrăcate sau nud, pozează nonşalant. Avedon este unul dintre fotografii care şi-au „dezbrăcat” frecvent modelele.

Andy Warhol şi grup

„Mi se pare straniu, mărturisea el, că cineva şi-ar putea imagina că o operă de artă n-ar trebui să fie tulburătoare sau să nu te invadeze. Aceasta este calitatea artei. Aria ei de acţiune. Să tulbure, să te facă să gândeşti… să simţi. Dacă lucrările mele n-ar emoţiona din când în când, ar fi un eşec în propriii mei ochi”. În aceeaşi categorie trebuie plasată şi îndrăzneaţa fotografie cu aer suprarealist a modelului newyorkez „Stephanie Seymour” (1992). Adevărtă operă de artă, fotografia actriţei Nastassja Kinski, din 1981, ce ar putea fi intitulată „Nud cu şarpe”, estimată la 20.000-50.000 de euro, a atins preţul de 85.000. „A fost unul dintre acele momente magice care apar când nu le plănuieşti”, mărturisea artistul.

De la Veruschka la Picasso

Audrey Hepburn şi Art Buchwald, cu Simone, Barbara Mullen, Frederick Eberstadt şi Dr. Reginald Kernan

Celebrul fotograf s-a născut la New York în 1923 într-o familie de evrei ruşi. Cariera lui a acoperit 60 de ani. Opera lui Avedon, al cărui „Autoportret” din 1963 a fost achiziţionat în licitaţie cu 103.000, este apreciat, în primul rând, pentru fotografiile sale de modă, pentru relaţiile pe care le-a avut cu lumea glamour a revistelor „Harper’s Bazaar”, „Vogue” şi „Life”. În august 1955, tânărul pe atunci fotograf american este trimis la Paris pentru defileurile de modă. El a încercat, şi a reuşit, să înlăture condiţia de portmantou, atribuită până atunci manechinelor, plasându-le în Parisul de după război, dansând în elegante creaţii Lanvin-Castillo, plimbându-se printre saltimbanci în cartierul Marais sau la Café des beaux-arts.

Andy Warhol

Audrey Hepburn, care a fost muza lui între 1950 şi 1960, este surprinsă la „Maxime”. De altfel, cu doi ani înainte, Avedon fusese consilierul ei pentru filmul „Funny Face”, al lui Stanley Donen, în care actriţa jucase alături de Fred Astaire, care avea rolul unui fotograf. Imaginea ei, alături de Art Buchwald, Simone, Barbara Mullen, Frederick Eberstadt şi Dr. Reginald Kernan, în ţinute de seară, create de Balmain, Dior, Patou, dansând în celebrul local parizian, în 1959, a fost adjudecată la 73.000 de euro. Printre lucrările cu preţuri de excepţie se numără şi „Suzy Parker şi Robin Tattersall”, îmbrăcaţi de Dior, dominând Place de la Concorde din Paris (217.000 de euro), imagine creatoare de reverie.

Mai multe fotografii cu un alt model vestit în anii ’60, Veruschka, dintre care una în care poartă o creaţie Bill Blass (37.000 de euro), au interesat licitatorii.

Avedon Paris

Simezele de la Jeu de Paume, unde a fost organizată expoziţia dinaintea licitaţiei, etalau imagini cu John Ford, Francis Bacon, Charlie Chaplin, Malcom X, Dwight Eisenhower, Björk, John Galliano, Salman Rushdie, dar şi Janis Joplin sau chiar Igor Stravinsky. Unul dintre cele două exemplare existente ale fotografiei lui Picasso, din 1958, a fost achiziţionat cu 97.000 de euro, depăşit fiind de portretul actriţei Brigitte Bardot (1959), evaluat la 46.000-69.000 de euro, vândut cu 109.000.

Dacă beneficiul licitaţiei a revenit Fundaţiei Richard Avedon, cel obţinut pentru portretul lui „Dalai Lama”, realizat în India, în 1998, a mers la Fundaţia Rato Dratsang, pentru susţinerea mănăstirii cu acelaşi nume, din Mundgod.

În cele trei săli ale expoziţiei au fost etalate însă şi imagini cu adolescente dezabuzate, cu femei obosite, mineri sau bătrâni demni.

Suzy Parker şi Robin Tattersall, în creaţii Dior, în Place de la Concorde, Paris

Fotografiile lui Avedon intrigă şi impresionează. Nu există în ele nicio pretenţie de poză sau de punere în scenă. Portretele lui au profunzime, caracterizează modelul, ca în sesizanta fotografie a lui „Marilyn Monroe” sau în portretul din 1979 al lui Samuel Beckett, în care accentul cade pe ochii limpezi ai scriitorului. Cum obţinea fotograful aerul visător al modelelor fotografiate frontal, pe un fond alb? S-a spus că privirea lui pătrunzătoare era ca razele X. Reuşea să dea impresia că ştie mult mai mult decât arăta modelul.

Această privire vie s-a oprit şi asupra războiului din Vietnam, şi asupra căderii Zidului Berlinului, dar şi asupra Americii „profunde”. Între 1979 şi 1984 artistul a cutreierat America realizând sute de portrete din care o selecţie de 124 de imagini a format seria „In the American West”.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.