Negocierile de pace cu talibanii, purtate de un impostor

Preşedintele afgan Hamid Karzai şi oficialii occidentali din Afganistzan şi-au pus mari speranţe în negocierile purtate cu Akhtar Muhammad Mansour, un mare lider taliban, care a făcut parte din guvernul islamist care a condus ţara până în 2011. Acesta a fost transportat cu un avion NATO la Kabul, a primit sume importante de bani şi […]

Negocierile de pace cu talibanii, purtate de un impostor

Preşedintele afgan Hamid Karzai şi oficialii occidentali din Afganistzan şi-au pus mari speranţe în negocierile purtate cu Akhtar Muhammad Mansour, un mare lider taliban, care a făcut parte din guvernul islamist care a condus ţara până în 2011. Acesta a fost transportat cu un avion NATO la Kabul, a primit sume importante de bani şi […]

Preşedintele afgan Hamid Karzai şi oficialii occidentali din Afganistzan şi-au pus mari speranţe în negocierile purtate cu Akhtar Muhammad Mansour, un mare lider taliban, care a făcut parte din guvernul islamist care a condus ţara până în 2011. Acesta a fost transportat cu un avion NATO la Kabul, a primit sume importante de bani şi s-a întâlnit cu însuşi preşedintele Karzai.

Totul s-a dovedit a fi însă o farsă. Mansour nu este decât un negustor din oraşul pakistanez Quetta, după cum spun adevăraţii talibani. Dubiile au apărut după o a treia întâlnire cu aşa-zisul lider taliban, când un oficial afgan, care îl întâlnise o dată pe adevăratul Mansour a avertizat că nu au de a face cu aceeaşi persoană.

Încercând să refacă imaginea spionajului american în regiune, comandantul trupelor din Afganistan, generalul David Petraeus, a declarat că SUA au bănuit „tot timpul” că este vorba de un impostor. Cotidianul britanic „The Independent” scrie însă că partea afgană a fost mai suspicioasa, spre deosebire de oficialii americani şi cei ai NATO. Pentru a se feri de ridicolul poveştii, preşedintele Karzai neagă că s-ar fi întâlnit cu negustorul Mansour.

Identificarea liderilor talibani este foarte dificilă, din cauza secretomaniei lor, dezvoltată în timpul războiului împotriva URSS şi apoi în anii ’90. Problema se extinde şi la militantii obişnuiţi şi este speculată de impostori care cer fonduri pentru reintegrare şi slujbe, doar pentru a renunţa la o luptă pe care niciodată nu au purtat-o.

Pe lânga acestea, un raport al Pentagonului arată că instruirea militarilor şi poliţiştilor afgani este îngreunată de numărul dezertărilor. Rata dezertărilor în armată a ajuns la 3%, iar în poliţie la 3,2% şi riscă să pericliteze atingerea obiectivului instruirii a 171.600 de militari şi a 134.000 de poliţişti, până în octombrie 2011.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.