Oli Antonescu – avansat în grad de Băsescu -, şeful Jandarmeriei Române, a avut tribună nesperat de liberă de la TVR să zburde pe câmpii cu realizările truditorilor în unifomă. Într-un mod care spune totul despre actualul stil de conducere al Jandarmeriei Române, generalul Oli a tins, asimptotic desigur, să acopere viteaza cafteală a zurbagiilor de pe stadionul Rapid cu fapta civică aplaudabilă a jandarmului de la Gorj care a înapoiat un portofel cu 20.000 de lei.
În noianul de măreţe realizări, o singură întrebare din partea TVR s-a referit la incidentul ruşinos şi descalificant pentru Jandarmeria Română, acela în care nişte purtători de bastoane cu cagulă au fost la acelaşi nivel de raţiune cu nişte siniştri zurbagii turbulenţi care au confundat cocina sau locul de dat cu capul cu o arenă sportivă. E acel moment ruşinos în care jandarmii s-au comportat precum nişte biete patrupede decerebrate, adică au fost domnişoare cu pulan.
Oli cel viteaz – ale cărui rădăcini duc către Trupele de Securitate – a vrut să acopere ruşinea zurbagiilor în uniformă de jandarm care au ciomăgit zurbagii de profesie cu fular la nas, dar şi pe creier, prin prezentarea faptelor de arme ale bărbaţilor adevăraţi – şi mulţi din fericire – ai Jandarmeriei Române.
Adică acei jandarmi cu raţiune, minte, creier, şcoală, inimă, suflet şi pasiune. Toate pentru o profesie frumoasă şi periculoasă, dar mai ales utilă oricărei societăţi civilizate şi oricărei democraţii. Oameni care sunt priviţi cu respect de semenii lor iar de unii, cu acea cuvenită teamă, aşa cum îi şade bine oricărui om al legii.
E greu însă să acoperi domnişoare cu pulan şi la brâu, şi în cutia craniană cu profesioniştii care salvează oameni din munţi, unde doar păsările şi fiarele pădurii ajung în mod normal.
Cu acei cu adevărat eroi care şi-au riscat viaţa şi au salvat oameni de la înec în timpul inundaţiilor sau care le-au salvat bunurile unor semeni, cu toate că şi gospodăriile lor erau uneori în pericol de a fi înghiţite de ape.
Cu acei eroi ce şi-au riscat viaţa mergând după bestiile care au încercat să impună legea lor împotriva legilor statului ca să le aducă în faţa Justiţiei.
Cu cei care – da, pe bani mai mulţi decât în România – îşi riscă viaţa în teatrele de operaţii, dar şi-o riscă.
E limpede că riscul face parte din meseria lor şi că ceea ce unui civil i se pare spectaculos pentru un jandarm profesionist e profesie. Dar să nu uităm că mai nimic nu le întreţine pasiunea acestor bravi bărbaţi: lefuri diminuate la jumătate cu adevărat având în vedere că la cei 25 la sută tăiaţi din salariul de bază s-au adăugat şi eliminările ori reducerile masive de sporuri.
„E adevărat că mai sunt şi unii colegi de-ai noştri care au comportamente din acestea”, spunea Oli-generalul pe imaginile curajos de sugestive altfel ale TVR care arătau un nefericit snopit în bătaie de duduile care îşi pliaseră fustiţele în combinezoanele de intervenţie.
Generalul Oli se lăuda şi la Realitatea TV că jandarmii din subordinea sa vor defila pe sub Arcul de Triumf, dar vor asigura şi liniştea publică în zonă, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie. Probabil se aşteaptă ca jandarmii să fie ovaţionaţi. Majoritatea merită, e clar. Dar dacă printre ei sunt şi cei din detaşamentul domnişoarelor cu pulan?
Cu zurbagiii de pe stadioane sau de aiurea e clar: locul lor e în faţa legii – penale prin închisoare sau civile prin amenzi cât o căruţă de pulane peste spinare – iar atunci când sunt în splendoarea actulul lor violent care nu are de-a face nimic cu sportivitatea să cadă chiar şi sub lovituri de pulane. Pe care evident şi le cer. Dar să-i iei şi la pulane, dar şi la amenzi sau la dosare penale, aceasta numai jandarmerie nu e. E un act degradant îndreptat împotriva legii şi rostului insituţiei, acela de a aplica legea oricât de aspră ar fi. E un act care pune în pericol tocmai respectarea legii, pentru că impune legea arbitrariumului.
