Una dintre cele două femei care pretind că au fost agresate sexual de fondatorul Wikileaks a avut legături cu CIA, potrivit informaţiilor găsite în mediul virtual de susţinătorii lui Julian Assange ţi publicate de „The Guardian”. Anna Ardin a lucrat pentru ambasada Suediei în SUA şi a avut legături cu liderul unei grupări cubaneze anti-Castro, implicat în invazia americană din Golful Porcilor, precum şi în controversata afacere Iran-Contras din timpul administraţiei Ronald Reagan.
Julian Assange a fost arestat sub acuzaţia comiterii unor delicte sexuale în timpul unei vizite în Suedia, însă cele două femei implicate nu s-au considerat victime decât la zile bune după întâlnirea cu redactorul-şef al Wikileaks, când s-au prezentat la o secţie de poliţie din Stockholm.
Cea care a iniţiat denunţul impotriva lui Assange este Anna Ardin, o militantă feministă de stânga care lucrează pentru Universitatea Uppsala. Ardin este cea care a organizat, prin intermediul mesajelor de pe Twitter, şederea lui Assange în Suedia, unde acesta participa la o întrunire a militanţilor de stânga.
Potrivit site-ului Counterpunch, Ardin a lucrat pentru ambasada Suediei în Statele Unite. Ea frecventează un grup anti-Castro din Suedia, care are legaturi cu CIA, prin intermediul anticastristului Carlos Alberto Montaner. Mai mult, Ardin are legături cu grupul feminist anticastrist Las Damas de Blanco, înfiinţat de guvernul SUA, grup în care este implicat Luis Posada Carriles. Numele acestuia se leagă şi de invazia eşuată din Golful Porcilor, în 1961, de afacerea Iran-Contras din timpul administraţiei Reagan şi de doborârea, în 1976, a unui avion cubanez cu 73 de persoane la bord.
Aceasta este femeia cu care Julian Assange a avut o aventură de o noapte. Mesajele Twitter trimise de Ardin arată că, departe de a se considera o victimă a abuzurilor sexuale, ea încerca să se laude cu cucerirea pe care o făcuse. Pentru ea, Assange „era cel mai grozav şi mai inteligent om”. Apoi, în mod misterios, Ardin a încercat să şteargă mesajele trimise, înainte de a depune plângerea împotriva lui Assange.
Anna Ardin a luat legătura şi cu Sofia Wilen, cealaltă parte vătămată. La zile bune după consumarea aşa-zisului abuz sexual, Ardin a declarat că Assange a rupt în mod intenţionat prezervativul folosit, iar Wilen a spus că a întreţinut relatii sexuale neprotejate împotriva voinţei ei.
Chiar şi în cazul în care acuzaţiile nu ar fi cusute cu aţă albă, Assange nu se face vinocat de viol, aşa cum o parte a presei a încercat să se înţeleagă. Ambele femei au declarat că au acceptat acest lucru şi că nu poate fi vorba de viol, cât despre reticenţa sa faţă de folosirea prezervativuilui şi refuzul ulterior de a-şi face testul pentru boli cu transmitere sexuală. Delictul comis de Assange se pedepseşte cu o amendă de circa 700 de dolari. „Mă simt de parcă aş fi într-un film suedez suprarealist”, spunea unul dintre avocaţii lui Assange.
Administraţia SUA, în rolul lui Goliat
Aflat în arest la Londra cel puţin până pe 14 decembrie, Assange nu se va mai putea ocupa de coordonarea site-ului Wikileaks. Avocatul său suedez, Bjorn Hurtig, a declarat pentru „Time”, că „cineva are interesul de a-l aduce pe Assange în Suedia şi apoi de a cere extrădarea sa în altă ţară”, o aluzie la Statele Unite. Potrivit juriştilor, extrădările din Europa în SUA se realizează cu greutate, iar procedura ar putea dura luni de zile sau chiar ani.
Avocatul lui Julian Assange a mai anunţat că site-ul Wikileaks va avea un nou redactor-şef pe durata detenţiei acestuia. Cât despre încercările guvernului SUA de a opri finanţarea Wikileaks şi de a creea probleme tehnice site-ului, acestea au rămas fără urmări.
Compania MasterCard, care a îngheţat donaţiile către Wikileaks, la presiunile guvernului SUA, s-a trezit cu site-ul blocat de hackerii care susţin cauza lui Assange, iar atacurile asupra site-ului Wikileaks nu au făcut decât „să taie unul dintre capetele Hidrei”, după cum scrie „Time”. Marţi, Wikileaks a publicat nu mai puţin de 507 de adrese din întreaga lume care găzduiesc site-ul.
