România, Suedia, Polonia, Cehia şi Bulgaria se opun îngheţării bugetului european pentru perioada 2014-2021, propusă de Franţa, Marea Britanie, Germania, Finlanda şi Olanda.
Pentru noile state membre ale UE, dar şi pentru ţările mai sărace din sudul Europei, îngheţarea bugetului european echivalează cu limitarea fondurilor structurale şi de coeziune, importante pentru dezvoltarea regiunilor sărace şi a infrastructurii. Bugetul pentru perioada 2007-2013 a fost de 864 de miliarde de euro, în timp ce cel pentru perioada 20014-2021 urma să se ridice la 1.000 de miliarde de euro.
Statele sărace sunt beneficiari neţi ai fondurilor europene, în timp ce marile puteri economice din UE sunt contributori neţi. Aceasta este raţiunea pentru care, având în vedere şi reducerile cheltuielilor bugetare din toate statele membre, Marea Britanie, Franţa şi Germania au propus o reducere a viitorului buget european.
Pentru moment, Comisia Europeană a minimalizat importanţa iniţiativei celor trei mai economii. Este vorba „de o poziţie preliminara a cinci state membre, mai rămân alte 22”, a arătat Pia Ahrekilde, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, care a arătat că executivul UE nu a primit încă scrisoarea din partea acestor state. „Comisia va lua în calcul, vara viitoare numeroasele puncte de vedere din propunerile legislative”, a subliniat purtătoarea de cuvânt.
„Dacă politica financiară a UE se discută la Berlin, cea bugetară la Londra, cea agricolă la Paris, politica regională la Varşovia, securitatea la Washington, aprovizionarea cu energie la Moscova, iar viitorul său nicaieri, atunci nu mai exista Europa”, a spus Alain Lamassoure, preşedintele comisiei pentru buget din Parlamentul European, citat de AFP.
