Noaptea Albă a Galeriilor

Cei câţiva stropi de ploaie de aseară nu au descurajat publicul dornic să profite de „Noaptea Albă a Galeriilor”. Mai puţin numeros decât în „Noaptea Muzeelor”, cu o clară dominantă a tinerilor, exceptând Pavilionul „Art Safari”, acesta a demonstrat că arta contemporană îşi câştigă locul meritat în viaţa culturală a Capitalei.

Noaptea Albă a Galeriilor

Cei câţiva stropi de ploaie de aseară nu au descurajat publicul dornic să profite de „Noaptea Albă a Galeriilor”. Mai puţin numeros decât în „Noaptea Muzeelor”, cu o clară dominantă a tinerilor, exceptând Pavilionul „Art Safari”, acesta a demonstrat că arta contemporană îşi câştigă locul meritat în viaţa culturală a Capitalei.

Cei câţiva stropi de ploaie de aseară nu au descurajat publicul dornic să profite de „Noaptea Albă a Galeriilor”. Mai puţin numeros decât în „Noaptea Muzeelor”, cu o clară dominantă a tinerilor, exceptând Pavilionul „Art Safari”, acesta a demonstrat că arta contemporană îşi câştigă locul meritat în viaţa culturală a Capitalei. Străzile Bucureştiului au fost animate până către orele dimineţii, în drumurile din centrul oraşului către cartierele care au onoarea de a găzdui galerii de artă, cum ar fi zona dinspre Liceul „Mihai Viteazul” sau dinspre Parcul Carol, pentru a aminti doar două. Am trecut, din păcate, prin puţine locuri în această noapte. De altfel, numărul mare al galeriilor implicate nici nu permitea altceva. El are însă o importanţă mai mare decât s-ar crede prin fidelizarea unui public al fiecărei galerii în parte şi prin antrenarea celor mai puţin familiarizaţi cu arta contemporană aflaţi, întâmplător sau nu, în apropierea unuia dintre evenimentele propuse.

Începând din centrul Bucureştiului, la oră de început al evenimentului, am poposit întâi la „Căminul Artei”. Lume încă puţină la ora 21.00. Unii vizitatori profitau de ocazie să vadă expoziţia „Teodor Moraru”, ce nu va mai fi deschisă decât câteva zile. Alţii îl descopereau acum pe acest pictor şi profesor important în arta contemporană românească, printr-o selecţie de lucrări realizate în ultimii 10 ani de viaţă. Lucrări de mari dimensiuni, în cea mai mare parte, puse sub semnul „Drumului”. Un drum presărat cu aluzii la simboluri ancestrale, o călătorie printre copaci, căpiţe, ţărani obosiţi. O lume deasupra şi dedesubtul pământului.

Instalaţia Womb of Tra de la Galateca

Expoziţia prezintă în premieră lucrări din ultimul an de viaţă al pictorului dispărut cu trei ani în urmă.

Următoarea oprire, în apropiere, la Galeria “Galateca”. Aici, numărul vizitatorilor făcea oarecum dificilă vizitarea expoziţiei multimedia, “Feed Me”, începând cu “The Sacred Egg of the Saint Machine and the Resurrection of the Dead Embryo”, instalaţia Marilenei Oprescu, un ou gigantic de mari dimensiuni în interiorul căruia vizitatorul este proiectat într-o lume vizuală complexă şi simbolică. Şapte picturi, sub titlul generic “The Secret Memories of Noper”, realizate de Radu Pop a.k.a. Noper, ofereau o instalaţie video interactivă, suprarealistă, cu personaje bizare.

Figura suprarealistă a Magicianului la Galateca

Vis-à-vis de “Galateca”, marele cort al Pavilionului de Artă “Art Safari”, din Piaţa George Enescu, un eveniment aflat la prima ediţie. Structura pavilionară realizată după proiectul Prof. Univ. Dr. Arh. Dorin Ştefan găzduieşte peste 100 de galerii şi dealeri de artă, dar şi alveole dedicate muzeelor din ţară. Pictură, scuptură, design… Publicul, foarte numeros de această dată, deşi vizitarea presupune cumpărarea unui bilet, se putea pierde aici ore întregi, admirând lucrări din toate perioadele, de la Aman, Grigorescu, Andreescu, Tonitza, Luchian, la Ţuculescu, Bernea, Ion şi Constantin Pacea, la AnnArt gallery, Spiru şi Simona Chintilă, sau Adriana şi Constantin Blendea la “Point Contemporary” până la Alexandru Rădvan la “Anaid Gallery” şi Mihai Zgondoiu la “Five Plus Art Gallery”.

Art Safari cu o ofertă copleşitoare

În spaţiul destinat Muzeului de Artă din Timişoara, reţineau atenţia lucrările Grupului “Sigma” şi ale “Grupului 111”, cel care era elogiat şi căpăta o recunoaştere internaţională în 1969 la “Bienala constructivistă” de la Nürnberg. Roman Cotoşman cu lucrările “Secvenţe vizuale 1″ şi “Secvenţe vizuale 2″, tablourile “Pulsator 2″ şi “Reflexe luminoase” semnate de Constantin Flondor. Ştefan Bertalan este prezent cu lucrările “Ecuaţie plastică”, “Comuniune spaţială” şi “Demonul lui Maxwell”, iar Doru Tulcan participă cu lucrările “Spaţiu ludic 1″, “Spaţiu ludic 2″ şi “Spaţiul ludic 3″. În numele grupului Sigma sunt expuse lucrările “Piramida albă” şi “Turnul informaţional”.

Dezbatere despre feminism pe marginea volumului Oliviei Niţiş

Lucrări din Şcoala de la Baia Mare au fost aduse de “Centrul Artistic de la Baia Mare”, opere create la Balcic între cele două războaie sunt propuse de galerii de artă sau de Casa de licitaţii “ArtMark”.

Galeria vieneză “Five Plus Art Gallery” expune şase artişti aflaţi în portofoliul ei, pe care îi promovează în Austria şi nu numai: Dacian Andoni, Anemona Crişan, Valeriu Mladin, Cristian Sida, Loretta Stats şi Mihai Zgondoiu.

Alergătorul lui Daniel Bălănescu la Galeria Aiurart

Lume multă şi la discuţiile prilejuite, în spaţiul Librăriei Cărtureşti, de volumul “Istorii marginale ale artei feministe”, al Oliviei Niţiş, discuţii susţinute de criticul de artă Magda Cârneci şi Oana Bălănuţă, Conf. univ. la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Bucureşti şi activistă feministă. Un volum ce urmăreşte destinul feminismului, mai ales în perioada modernismului şi în cea actuală.

Exemplele sunt, evident minimale.

Viitorul perfect al Denisei Curte

Într-un alt colţ al Bucurestiului, pe de obicei liniştita stradă Lirei, “Noaptea Albă a Galeriilor” a coincis cu o sărbătoare proprie: doi ani de la înfiinţarea Galeriei “Aiurart”. Vizitatorii nocturni s-au întâlnit cu temele inconfortabile propuse de proiectul ”Traversare. Eu sunt sistemul”, al lui Daniel Bălănescu, artist care locuieşte de câţiva ani în Marea Britanie, la Oxford, şi cu sculptura în plein air a Denisei Curte, “Viitor perfect”.

Daniel Bălănescu oferă un discurs artistic despre individualitate, despre aproape şi departe, susţinut de “Alergătorul” sau “Running Man”, care trece dintr-o lucrare în alta. Lucrări dinamice în care reţine atenţia folosirea unor materiale neobişnuite, cum se întâmplă în seria desenelor din ciment, sau a suporturilor inedite ca în seria desenelor pe cartele de metrou.

Ceaşca de ceai a Andreei Floreanu de la Art Yourself

Artista clujeană Denisa Curte a creat două figuri antropomorfe, 030701 şi 010307, venite de pe Planeta Nedescoperită să poposească în curtea mică a casei româneşti din Strada Lirei. “Fructe cibernetice, maturate, cu roluri bine stabilite în echilibrul ecosistemului unei planete încă nedescoperite”, cum le defineşte artista.

Relativ aproape, pe Strada Sfânta Vineri, curtea “Galeriei 030202” este plină de vizitatori veniţi să urmărească performance-ul “4# Golden Frame 030202”. Dan Raul Pintea (live painting) şi Bogdan Rancea (electronic performance) au încântat şi amuzat publicul prin diferite forme de exprimare vizuală şi experimentală, într-un spaţiu-ramă aurie de tablou clasic, implicând în acelaşi timp vizitatorii, creând un adevărat spectacol.

Vlad Perianu, Înger

În drum spre Galeria “Art Yourself”, din Strada Nicolae Ionescu, pentru a participa la prezentarea “vizuală, olfactivă şi gustativă cu şi despre lămâi” oferită de lansarea cărţii “Tărâmul lămâilor”, editura “Baroque Books &ArtsIn”, interiorul cărţii vor fi cartoline şi semne de carte cu lucrărilor artiştilor prezenţi în expoziţia omonimă a artiştilor Florin Pantilimon, Gabriel Caloian, Bogdan Teodorescu, Alexandru Nimurad, Adrian Sandu, Radu Rodideal, Andrei Tudoran, Cristiana Negoescu, Isabela Iorga, Dragoş Pătraşcu. Aici Andreea Floreanu a invitat publicul la “Cup of tea”, un ultim popas “Backspace open studio” în zona Gării de Nord. Acolo a fot vernisată, cu un public numeros, expoziţia “Construcţii /Constructions”, cu lucrări de Daniel Crăciun (obiecte pictate şi asamblaje), Vlad Perianu (sculptură) şi picturi de Victor Bratu.

Un dialog între neoexpresionismul oniric al lui Daniel Crăciun, formele cvasi-geometrice ale lui Vlad Perianu şi discursul abstract-expresionist al lui Victor Bratu.

În drumul spre casă, către ora 1 dimineaţa, străzile erau încă străbătute de grupuri de tineri îndreptându-se către o galerie sau alta.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.