Celebrul artist disident chinez Ai Weiwei a publicat miercuri un clip insolit, de 4 minute, în care dansează, în curtea atelierului său din cartierul Caochangdi din Beijing, în versiune coregrafică proprie, însoţit de un grup numeros, pe muzica sud-coreeanului Psy, „Gangnam Style”. Piesa este clasată, de cinci săptămâni, pe locul al doilea în Top 100 al revistei “Billboard”.
Psy, pe numele adevărat Park Jae-Sang, a cucerit milioane de persoane cu “Stilul Gagnam” şi coregrafia sa amuzantă, creată pe muzică techno-pop. Clipul a fost vizitat de peste 530 de milioane de oameni de la postarea lui, în 15 iulie, pe YouTube. Cu ochelari negri, cu un smoking care abia îi cuprinde rotunjimile, Psy se lansează în mişcări demne de un spectacol rodeo. Fenomenul este singular, dat fiind că, în peisajul coreean pop, umorul şi ironia sunt extreme de rare. Succesul clipului a determinat apariţia autorului lui la “MTV Awards” şi în emisiunile cele mai populare ale televiziunii americane. “Gagnam Style” l-a propulsat pe Psy pe plan mondial, iar faimoasa coregrafie a fost demonstrată şi de Britney Spears şi a generat o serie de parodii, printre care şi cea a lui Ai Weiwei. Se spune că Psy s-ar fi dus la atelierul lui Ai Weiwei pentru a-l învăţa dansul.
Clipul lui Ai WeiWei a fost interzis în China, dar el face deliciul internauţilor din restul lumii, inclusiv al Secretarului general al ONU, sud-coreeanul Ban Ki-moon, care a declarat că a văzut clipul de mai multe ori şi chiar a încercat să-l danseze. “Nu există un limbaj obligatoriu în lumea muzicală. Este vorba despre puterea muzicii, puterea inimii. Prin intermediul promovării artelor, putem înţelege mai bine cultura şi civilizaţiile altor popoare. Starurile de acest gen ar trebui să intervină mai des în zilele noastre. Trăim o perioadă de instabilitate şi intoleranţă, iar muzica ar trebui să ne ajute să promovăm înţelegerea între popoare”, a declarat Ban Ki-moon.
În costum negru, cu cămaşă roz, cu ochelari de soare, pe care îi şi pierde la un moment dat, Ai Weiwei a făcut din cântecul lui Psy o critică plină de umor a situaţiei politice din ţara sa. Artisul imită dansul “de echitaţie” al lui Psy. La un moment dat, timp de 55 de secunde, el scoate din buzunar o pereche de cătuşe, le agită deasupra capului şi chiar le poartă, ca o referire, probabil, la cele 81 de zile petrecute în închisoare. De altfel, melodia însăşi este considerată o critică la adresa provinciei Gangnam, o zonă bogată de lângă Seul în care merg la party-uri tinerii bogaţi.
Ai Weiwei introduce cătuşele în parodia sa
Versiunea lui Ai Weiwei este intitulată “grass mud horse style” (stilul grass mud horse), după numele unui animal mitic, al cărui nume este folosit de internauţii chinezi pentru a evita cenzura, mai ales datorită unei pronunţii foarte apropiate de cea a unei înjurături.
Artistul afirmă că piesa “Gangnam Style” a lui Psy este o expresie a individualismului care ar trebui permis şi în ţara sa. “Mai presus de orice, credem că fiecare persoană are dreptul să se exprime şi că acest drept este legat fundamental de fericirea şi chiar de existenţa noastră. Când o societate pretinde ca toată lumea să renunţe la acest drept, ea devine o societate lipsită de creativitate şi nu va putea fi niciodată fericită”, declara Ai Weiwei, citat de Reuters.
Pictor, sculptor, fotograf, Ai Weiwei, al cărui paşaport a fost confiscat de autorităţile chineze, a fost închis anul trecut câteva luni, pus apoi sub supraveghere judiciară şi se confruntă cu o datorie fiscală de 1,7 milioane de euro. Atelierul lui, “Fake Cultural Development”, ar putea fi închis din cauza tracasărilor administrative.
Ai Weiwei este cunoscut pentru arta sa provocatoare, când gravă, când comică. O importantă expoziţie cu fotografii, video-uri, sculpturi şi instalaţii ale artistului chinez, intitulată “Ai Weiwei: According to What?”, a fost deschisă luna aceasta la „Hirshhorn Museum” din Washington. Richard Koshalek, directorul muzeului, scria în catalog: “Creaţia lui Ai Weiwei are rezonanţă dincolo de lumea artei, încurajează şi lărgeşte dialogul asupra problemelor sociale, culturale şi politice, cruciale în zilele noastre”.
Autorul nu a reuşit să ajungă la vernisaj din cauza interdicţiei de a părăsi ţara, care l-a împiedicat şi să accepte postul de profesor la Universitatea de Artă din Berlin.
