Literaturile lumii în festivalurile franceze

În lunile iulie şi august, se înlănţuie, în fiecare an, în Franţa, festivalurile literare estivale, întâlniri, devenite tradiţionale, cu literatura naţională şi cu cea a diferitelor ţări ale lumii. „Le Magazine Littéraire” trece în revistă câteva dintre cele mai importante manifestări de gen ale acestei perioade. Pe malul Atanticului, în Pays de Loire, se află […]

Literaturile lumii în festivalurile franceze

În lunile iulie şi august, se înlănţuie, în fiecare an, în Franţa, festivalurile literare estivale, întâlniri, devenite tradiţionale, cu literatura naţională şi cu cea a diferitelor ţări ale lumii. „Le Magazine Littéraire” trece în revistă câteva dintre cele mai importante manifestări de gen ale acestei perioade. Pe malul Atanticului, în Pays de Loire, se află […]

În lunile iulie şi august, se înlănţuie, în fiecare an, în Franţa, festivalurile literare estivale, întâlniri, devenite tradiţionale, cu literatura naţională şi cu cea a diferitelor ţări ale lumii. „Le Magazine Littéraire” trece în revistă câteva dintre cele mai importante manifestări de gen ale acestei perioade.

Pe malul Atanticului, în Pays de Loire, se află oraşul La Baule, în care s-a desfăşurat în ultimele zile ale lunii iulie, la Capela Sainte-Anne, Festivalul „Scriitori la malul mării”, dedicat literaturii americane. În pofida rezervei lor pentru limba engleză, mai ales a celei de dincolo de Ocean, francezii sunt fermecaţi de literatura americană, care, de câţiva ani, a cucerit iubitorii de poezie din Occident prin construcţiile îndrăzneţe, limbajul direct şi realismul ei. Fondatorul festivalului, editorul Bernard Martin, a invitat şase scriitori americani, printre care cunoscuta romancieră Laura Kasischke, apreciată pentru romanele sale de suspans. Următoarea ei carte va fi lansată în această toamnă atât în Statele Unite, cât şi pe malurile Senei, iar ecranizarea volumului ei, „A Suspicious River”, semnată de canadianca Lynn Stopkewitch, a fost proiectată în timpul festivalului.

Editorii Bernard şi Brigitte Martin, organizatorii festivalului Scriitori la malul mării

Şcoala newyorkeză de poezie a fost reprezentată de Ron Padgett, care este şi traducător al poeziei franceze în Statele Unite, într-o serie de evocări ale efervescenţei intelectuale din anii ’70 a acestui oraş, ai cărui scriitori au avut, de altfel, relaţii strânse cu Franţa. Li s-au alăturat Peter Gizzi şi Cole Swensen, puţin cunoscuţi în Europa. Confruntarea dintre cele două literaturi a fost susţinută de scriitorul francez Tanguy Viel, autorul unui „fals roman american”, intitulat „Dispariţia lui Jim Sullivan”, a cărui alocuţiune s-a numit „Ce am învăţat despre literatura franceză citind romane americane”.

În aceeaşi perioadă, la Sète, cunoscut şi ca “Veneţia ţinutului Languedoc”, Festivalul „Vocile vii ale Mediteranei”, ce se desfăşoară în grădini publice sau particulare, în pieţe, pe străzi sau la „Théâtre de la Mer”, pe vapor sau pe plajă, îşi propune să releve la fiecare ediţie similitudinile şi tendinţa către o unitate a culturii mediteraneene, dincolo de diferenţele dintre ţările riverane. Directoarea manifestării, Maïthé Vallès-Bled, afirma că „Vocile vii ale Mediteranei” se doresc „un teritoriu al păcii, o punte între muzicile poetice”, în contextul marcat de criză şi de tranziţia politică din ţările arabe. Peste 100 de poeţi şi-au citit versurile în limba maternă, lectura fiind urmată de versiunea franţuzească, citită de un actor. „Culturile mediteraneene sunt în acelaşi timp una şi multiple”, afirma organizatoarea. Aflat la a patra ediţie, festivalul s-a extins anul acesta în alte trei oraşe: El Jadida în Maroc, la începutul lui mai, Genova, în iunie, şi Toledo, unde se va desfăşura între 6 şi 8 spetembrie.

Pentru a facilita relaţia cititorilor cu poezia, participă la festival editori, librari şi redactori ai revistelor de poezie. Toate pentru că, potrivit lui Maïthé Vallès-Bled, „poeţii sunt cei care interoghează lumea cu ceea ce avem toţi, de altfel, cuvintele”.

Festivalul din Aubrac

Două festivaluri importante marchează luna august. Primul, „Întâlnirile de la Aubrac”, în Auvergne, este cunoscut pentru coerenţa programării lui. După „El Dorado”, tema anului trecut, întâlnirea de anul acesta este pusă sub semnul „Paradisului”. Evenimentul va debuta, în 19 august, cu un spectacol după „Cântarea păsărilor”, operă a misticului medieval persan Attâr, apărută într-o fumoasă ediţie ilustrată la Editura „Selliers”. Printre spectacolele muzicale se remarcă o interpretare a „Cântării cântărilor” de către violonistul Igal Shamir, tot în 19 august. Interesant se anunţă „Între Cer şi Pământ”, care se înscrie oarecum în aceeaşi linie cu „Cântarea Păsărilor”, bazat pe ideea Păsării Paradisului. Doi „cântăreţi de păsări”, capabili „să producă sunete care nu mai sunt voci omeneşti”, sunt protagoniştii spectacolului.

În 20 august, Emmanuelle Collas, de la Uniersitatea „Haute-Alsace”, va vorbi despre „Mitul Vârstei de Aur”. O interpretare sufită a Paradisului va fi expusă de scriitorul, eseistul, animatorul de radio şi directorul revistei internaţionale şi transdisciplinare „Dédale”, profesor de literatură comparată la Universitatea Paris, Abdelwahab Meddeb, iar Chiwaki Shinoda de la Universitatea din Hiroshima va transporta publicul în „insula eternei primăveri”. Compatriotul său de la Osaka, Daisaburo Okumoto, va conferenţia pe o temă care l-ar fi entuziasmat pe Nabokov, „Paradisul fluturilor”. Festivalul se va opri şi asupra scrisorilor lui Gauguin din Tahiti şi ale lui Rimbaud din Abisinia, asupra Ayurvedei, Paradisul persan, evocat de celebrul actor şi scenarist Jean-Claude Carrière, şi, bineînţeles, asupra şarpelui ce a ispitit-o pe Eva…

Lecturi sub arbori la Cheyne

Cel de al doilea festival al lunii, din 18 în 25 august, se numeşte „Lecturi sub arbori” şi se desfăşoară la Cheyne, în departamntul Haute Loire. Ediţia din acest an are ca invitat de onoare Germania. „Ostilităţile” vor începe în seara zilei de 18 august la hanul „Ursul zidar” din Tence, unde se vor întâlni 100 de persoane aşezate la mese de 8-10 locuri. Fiecare masă va putea alege trei texte din cele propuse în „meniu”, texte ce vor fi citite de patru actori. Textele, alese de directorul artistic al festivalului, directorul Editurii „Cheyne”, sunt „mai curând maliţioase”. Printre scriitorii preferaţi sunt Michel Onfray, cu „La Raison gourmande”, Eric Chevillard, Paul Fournel… O altă seară este rezervată unei „călătorii-descoprire”. Cu un tren turistic, scriitorii vor pleca din Cheyne prin pădure. Acolo va fi o primă lectură a unui text de Ramuz. Vor urma pagini din Camus, Jules Verne, Victor Hugo… dar şi intervenţii ale unor istorici şi ale unor specialişti în trenuri.

Un „Parcurs al cititorilor” şi „Fondatorii” completează manifestarea. În timpul primului, scriitorii vor alege trei cărţi din librărie şi vor vorbi plimbându-se despre autori. De exemplu, scriitorul şi editorul Jean-Marie Barnaud îi va evoca pe Celan, Jacottet, Claude Simon… În cealaltă întâlnire, fiecare scriitor va evoca un înaintaş care l-a influenţat. Danielle Bassez va vorbi despre Marguerite Yourcenar, Jean-Marie Barnaud îl va evoca pe Mandelstam, iar Ito Naga, pseudonim sub care se ascunde un astrofizician francez, va vorbi despre… albine. Totul, sub forma confidenţelor literare…

Se pare că iubitorii de poezie nu sunt o specie pe cale de dispariţie.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.