Cea de-a doua seară a Festivalului Național de Muzică Ușoară – Mamaia 2012, de vineri, a adus în fața spectatorilor Teatrului de Vară Soveja, o confruntare inetersantă, la secțiunea Creație, între reprezentanți ai generației de aur a muzicii ușoare românești, cei a generației mature și cei ai tinerilor care vor să-și facă un nume în acest domeniu.
La secțiunea Creație seara a doua a fost de departe dominată de melodia ”Cântec de dragoste”, compozitor Valentin Rotari, textiere Alexandra Ivan și Felicia Rotari, interpretată de Aurelian Temișan. Care a demonstrat încă o dată nu doar solida sa pregătire muzicală, prin interprtarea melodiei ce aparține segmentului clasic al muzicii ușoare românești, dar și un respect față de public, de scenă: a apărut într-o ținută sobră, elegantă.
Horia Moculescu, marele compozitor, autor printre altele al monumentalei ”Salcia”, a prezentat o piesă. O piesă din care, poate și din rațiuni tehnice, s-a auzit un tra la la la. Un tra la la de nu se mai termina. Lasă că s-a mai certat, în direct și la o oră de vârf cu sunetistul care nu-i pusese CD-ul de unde dorise domnia sa. Maestrul Moculescu a salvat, totuși, asistența care nu știa dacă doar își acordează pianul și își drege vocea, și și-a dat seama că ceva e în neregulă cu piesa cam după primul minut. E bine că nu s-a întâmplat la ultima măsură ! N-a sugerat că ar fi fost boicotat. Dar deloc, deloc, deloc. Parol ! Și tra, la, la, laaaa. Așa a ținut-o mai toată piesa. Fițe de clasic, deh !
Maestrul Horia MOCULESCU, din nou pe scena de la Mamaia / Foto:Cristian OPREA
”Te aștept, săută-mă”, piesa lui Dan Petru Dumitriu, pe versurile lui George Popovici, interpretată foarte bine de Irina Ionescu, are multe șanse să se califice în finală.
Irina Ionescu / Foto:Cristian OPREA
A impresionat publicul, care l-a răsplătit cu apaluze, compozitorul, textierul și interpretul Cristian George Simionescu și melodia sa ”În noaptea asta”. O piesă ce ține, în pofida tinereții compozitorului, de zona clasică a muzicii ușoare, dar cu un adaos de accente romantice, o reușită invitație la melancolie. Puțină grijă la voce nu i-ar strica lui Cristian George Simionescu.
Cristian George Simionescu / Foto:Cristian OPREA
Un cuvânt de apreciere merită și Gheorghe Berghian care și-a interpretat piesa ”Tu ești vara mea”, un compozitor și o voce de care vom mai auzi.
Gheorghe Berghian / Foto:Cristian OPREA
Povața ”Niciodată să nu spui niciodată” a fost transpusă în viață cu ocazia interpretării piesei ”Hai la Mamaia”, când a fost adusă în scenă o scoică-butaforie pe care era scris numele unui club sau ceva de acest gen din Constanța. Piesa îi aparține altfel reputatului compozitor de pe meleagurile străvechiului Pont Euxin, Cristian Faur. Piesa are acorduri ce seamănă bine de tot cu cea premiată în urmă cu trei ani tot la Mamaia ”Pentru ea, pentru jumătatea ta”.
Probabil că i-a trebuit și ajutorul Danei Dorian tocmai pentru ca să prezinte o melodie cu un refren de zile mari, de neoprit de mari: ”Hai la Ma-ma-maia”. Dacă pentru ”ma-ma” era nevoie de doi textieri, fie ! Acest duo a avut, prin urmare, o inspirație … nebună.
Ah, să nu uităm: dansatoare parțial acoperite au asigurat fundalul în timpul melodiei.
Cristian Faur / Foto:Cristian OPREA
Seara s-a încheiat cu un recital de excepție susținut de Paula Seling și Ovi&Band. Au fost auzite piese de top ale celor doi dar și multe altele, de inspirație modernă.
Paua Seling a uluit sala cu acutele pe care le ia, iar interpretarea piesei ”Ploua infernal” a fost încununarea dovezii că are o voce excepție, uluitoare !
Paula Seling și Ovi&Band / Foto:Cristian OPREA
De la „Mamaia copiilor” la Mamaia „mare”
Ultimii opt concurenţi de la secţiunea „interpretare” ne-au întărit opinia exprimată în articolul anterior: „debutanţii din 2012 sunt peste cei din 2011”. Şapte din cei opt care au evoluat vineri seara pe scena de la „Soveja” au demonstrat că stau bine la capitolul voce, că au dezinvoltură şi că, dacă vor fi „lucraţi” cum trebuie, ar putea ajunge în show-bizz.. Din ce s-a văzut vineri seara, credem că se poate alege câştigătorul secţiunii. Ne referim la Alexandra Penciu, care a interpretat foarte bine şi într-o manieră originală evergreen-ul „Truly, truly”. De departe Alexandra (a câta Alexandră care a trecut pe la Mamaia?) pare să fie cea mai bună din toţi cei 16 concurenţi. De menţionat că pentru Alexandra Penciu festivalul de la Mamaia nu reprezintă o necunoscută. În 2007, ea a mai fost aici. Dar la …„Mamaia Copiilor”.
Ne-a încântat vocea şi interpretarea Doinei Ianculescu, precum şi interpretarea lui Adrian Ciucă, care după mai multe împotmoliri la preselecţii, a reuşit acum să prindă „lotul de 16”. La polul opus, s-a aflat vineri Giulia Eftimescu. După ce joi seara la „Creaţie” a masacrat o piesă şi aşa debilă (cine a fost oare „sinucigaşul” care a ales-o că cânte?), la interpretare s-a „masacrat” singură, falsând din greu.
O „boală” veche
Ca şi în ultimii 15 ani, aproape toţi concurenţi de la „interpretare” suferă de aceiaşi „boală”: vin în concurs cu piese „imposibile” – melodie ioc, ritm, ioc, genul „lălăială” sau „ţipătură”. Foarte multe voci bune au ratat lansarea la Mamaia tocmai din cauza pieselor interpretate. Acum 10 sau 15 ani explicaţia era simplă: aspiranţii la gloria muzicală cântau piese ale unor compozitori aflaţi în juriu (sau ale celor din gaşaca lor) în speranţa unei notări mai bune. Iar de regulă compozitorii le dădeau „novicilor” piese „rebu”, doar, aşa ca să fie auzite măcar o singură dată la televizor. De câţiva ani s-a decretat „stare de incompatibilitate”: cine este în juriu, nu poate avea piesă în concurs la „creaţie” şi nici nu mai pot da piese celor de la interpretare. Dar „boala” a rămas. Acum, „juniorii” vin în general cu piese ale compozitorilor care îi pregătesc pentru festival, iar aceştia, evident le dau piese de „sertar”, care nu au deloc căutare.
De ce nu caută cei de la „interpretare” hit-uri, sau chiar piese „bubble-gum” ritmate, este greu de înţeles. Foarte puţini – maxim 3 – 4 concurenţi pe ediţie – îşi aleg piese care să-i reprezinte. Un exemplu elocvent: în 2006, „Provincialii” au câştigat venind cu „Copacul”, chiar dacă a fost vorba de o manieră diferită de interpretare faţă de Aurelian Andreescu. Şi au mai fost cazuri în care interpreţi modeşti au prins câte un loc 3, tocmai pentru că au fost „ridicaţi” de piesa interpretată.
Nu putem încheia mini-cronica de la „Interpretare” fără să (mai) acordăm o notă de 10 orchestrei dirijate de compozitorul Viorel Gavrilă. La acest capitol, chiar ne putem bate cu „Sanremo”
Retro Mamaia – retro rock
Paradoxal, deşi a fost conceput iniţial ca un festival de creaţie la care s-a adăugat ulterior şi o secţiune de interpretare şi temporar o secţiune de şlagăre, la Mamaia au concurat şi trupe rock.
Dintre numele (ceva) mai „grele”, amintim în primul rând pe Proconsul, care, de fapt, aici, la malul mării, s-a lansat cu adevărat, cu piesa „Cerul”. Ne aflam însă în anul 2000, an în care au continuat jurizările scandaloase dictate de interesele diverselor găşti de compozitori. „Cerul” nu a ocupat decât locul 3 la secţiunea Creaţie, deşi a fost cea mai bună din concurs.
O altă trupă „grea” care a concurat la Mamaia a fost „Direcţia 5”. În 2004, trupa a obţinut Trofeul Mamaia cu piesa „Unde eşti?”. Cu patru înainte, aceiaşi trupă ocupase doar locul 3 la secţiunea Şlagăre cu hit-ul „Dac-ai ştii”.
Parlament, Spitalul de Urgenţă, Taxi, Antract, Voltaj au trecut şi ele pe la Mamaia, dar nu au fost ele singurele din zona rock. Ultimele prezenţe, în 2006 buzoienii de la Provincialii – dar a contat mai mult solistul lor, Ionuţ Ungureanu, premiul I la intepretare, el alegând să intre în concurs cu evergreen-ul „Copacul”. Un an mai târziu, moldovenii de la Edict au luat „bronzul” la secţiunea interpretare.
Seara de sâmbătă le va fi dedicată semifinaliștilor de la secțiunile Creație și Interpretare.Va urma, apoi, evoluția trupelor rock care se vor întrece pentru premiul secțiunii de specialitate și dedicat celui care a fost Teo Peter. Să nu uităm: ucis de un american în România.
Lucian GHEORGHIU
Cristian OPREA
