Şi a venit şi etapa a 7-a, L’Isle Jourdain – Lac de Payole, 152 km, prima din cele trei în care rutierii vor da piept cu Pirineii. Da, a fost prima etapă în care marele Tur al Franţei, Marea Buclă ajunsă la ediţia 102, ni s-a arătat în toată măreţia sa. Încleştare, îndârjire, o luptă extenunată cu secundele, cu kilometrii, cu pantele abrupte, cu vertiginoase coborâri, în viteze care ating adeseori 80 de kilometri pe oră. O luptă în care se apelează la ultima picătură de energiei şi este pusă la lucru toată voinţa.
Aceasta este adevărata, maiestuoasa imagine a acestei competiţii socotită a fi una din cele trei mari evenimente sportive ale anului, după JO de la Rio şi Euro 2016. Milioane şi milioane de telespectatori urmăresc transmisiile Eurosport. Spectacolul este grandios, captivant, tulburător şi imprevizibil.
Dacă în etapele de până cum evadările numărau doar doi sau patru rutieri, de-această dastă, imediat după start, au plecat ca din puşcă 29 de alergători. Plutonul nici n-a apucat să se dezmeticească şi evadaţii au şi acumulat aproape două minute. Printre evadaţi, tricoul galben, Greg Van Avermaet. E de mirare că nu l-au urmat şi cei aflaţi pe primele locuri în calasmentul general. Se vor fi gândit, poate, că fiind prea mulţi, nu vor colabora. Au gândit prost, pentru că, după 75 de kilometri avansul a crescut la ce 5′ 20”, ceea ce înseamnă că se colabora perfect. Se rulează cu o viteză medie de 45,7 km pe oră şi ceea ce trebuia să se întâmple, o desprindere, se întâmplă. Abia se trece de o primă căţătrare, Cote de Caverne, şi un grup de trei, Nibali, Cancelara şi Bakelants, încearcă marea cu degetul, dar sunt prinşi de Bredel, Navarro, Ducehesne, Cummings şi Avermaet.
Plutonul e departe, la 5′,00, nu-şi face griji, evadaţii sunt pe la coada clasamentului general. Excepţie face doar ditamai tricoul galben, Avermaet. Stephen Cummings, locul 140, atacă pe nepusă masă şi se distanţează la 25”. Urmărirea lui Cummings atinge apogeul după urcarea de la Sarrancoline, când avansul fugarului se reduce la doar 11”. Dar Cummings nu cedează. Avansul creşte din nou. Nibali, Navarro, Gheshke, Impey ( un tânăr sud-african) şi Avermaet nu se pot apropia de Cummings. Nibali mai face o încercare, vine şi Impey, Avermaet pierde contactul, dar Cummings urcă la 22” şi trece en fanfare temutul Col d’Aspin. Intră în joc şi Navarro, mai sunt doar 7 kilometri, Nibali se lasă păgubaş, nu şi Navarro şi Impey. Plutonul a recuperat minute bune, Avermaet îl devansează cu apropae un minut, în timp ce Cummings trece de unul singur linia albă cu timpul 3h 51′ 58”. Îl urmează Impey, la 01′ 05”, Navarro, acelaşi timp, nibali, la 02′ 14”, şi Avermaet, la 3′ 04”. Acesta este, de fapt, calasamentul etapei.
În ceea ce priveşte clasamentul general, acesta a suferit, chiar la vârf, o modificare extrem de importantă, tricoul galbn şi-a distanţat urmăritorii cu încă un minut, înregistrând un timp general de 34h 13′ 40”. Pe următoarele locuri s-au clasat Alaphilippe – la 06′ 36”, Valverde – la 06′ 38”, Rodriques – la 06′ 39” şi Froome – la 06′ 42”. Cu timpul lui Froome urmează alţi 15 rutieri, între care şi columbianul Nairo Quintana, unul din specialiştii etapelor de munte. Îl vom vedea, alături de alţi “montagniarzi” în etapa a 8- a, Pau – Bagneres de Luchon, 184 km, cu patru mari căţărări, între care şi temutul Turmalet.
