Cum ar trebui să arate planul de îmbunătățire a educației pentru sănătatea pacienților

România are nevoie de un plan de îmbunătăţire a educaţiei pentru sănătatea consumatorului şi pacientului în contextul în care mulţi tineri se informează de pe internet, atunci când folosesc un medicament. Declarația aparține consilierului de stat Diana Păun, potrivit Mediafax.

“Rolul instituţiilor este de a oferi consumatorului şansa unei alegeri. (…) Avem nevoie de un cadru legislativ bine pus la punct, dar avem nevoie şi de controale avizate ale acestor produse (n.r. – suplimente alimentare) de către instituţiile abilitate. Dincolo de cadrul legislativ, o importanţă deosebită o are informarea corectă în rândul populaţiei. Aceasta ar trebui să fie făcută de profesionişti, trebuie bazată pe un fundament ştiinţific şi trebuie să vină din surse avizate. Medicul de familie, medicul specialist, farmacistul sunt verigi foarte importante pentru că sunt cei care pot recomanda sau nu folosirea acestor produse, iar individul trebuie să fie informat că are nevoie de sfatul specialistului înainte de a utiliza un produs. Avem nevoie de un plan de îmbunătăţire a educaţiei pentru sănătatea consumatorului şi a pacientului”, a spus, consilierul de stat în Departamentul de Sănătate Publică, Diana Păun.

„Lipsa educației începe de la medici și farmaciști“

Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Radu Gănescu, a susţinut că lipsa unei educaţii pentru sănătatea pacientului începe de la medici şi farmacişti.

“Din punctul meu de vedere, la suplimentele alimentare şi la dispozitivele medicale, mai sunt foarte multe lucruri de înţeles de către consumatori/pacienţi. (…) Eu aş pune nu doar lipsa de comunicare, dar şi lipsa timpului pe care o are medicul în raport cu pacientul. Dacă aici nu există o informare, dacă pacientul pleacă nelămurit, ajunge în farmacie şi nici acolo nu este corect informat (…) va merge totul greşit în continuare pentru că pacientul va fi nelămurit. Nu va şti ce să facă. (…) Este o problemă şi faptul că oamenii nu citesc prospectul unui medicament”, a declarat preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Radu Gănescu,.

Specialiştii susţin că suplimentele alimentare şi dispozitivele medicale trebuie să respecte anumite rigori în ceea ce priveşte eticheta. “Legislaţia există, însă în opinia noastră trebuie de clarificat anumite aspecte. (…) Publicitatea trebuie să fie reală, să nu inducă în eroare consumatorul, produsul să fie prezentat conform compoziţiei acestuia. (…) Eticheta produsului trebuie să respecte anumite reguli”, a spus secretarul general al Patronatului Român al Industriei Suplimentelor Alimentare (PRISA), Gerald Filip Flintoacă.

Proiecte de informare pentru pacienți

Specialiştii mai precizează că în România nu există programe speciale de informare în sănătate şi alimentaţie. Aceştia susţin că pentru a preveni anumite boli este necesar ca autorităţile să înceapă prin a implementa proiecte de informare pentru pacienţi.

“A fost un proiect european care a încercat să verifice în câte ţări există programe speciale de informare în sănătate şi alimentaţie. Sigur că noi nu avem şi nu am avut niciodată şi de aici ar trebui să pornim pentru că, într-adevăr, pentru a face prevenţie trebuie să ţinem cont de informarea în alimentaţie, în primul rând. (…) Degeaba ne uităm pe o etichetă şi vedem că ingredientele sunt bune şi sună bine, sunt naturale, dar procesarea nu a fost corespunzătoare. Atunci când procesarea este necorespunzătoare nu este bine. Contează foarte mult şi procesarea nu doar ingredientele, pentru că procesarea trebuie să fie biodisponibilă organismului uman”, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA Bucureşti, Nastasia Belc.