Diaspora „a luat act” de îngrijorările prim-ministrului Dacian Cioloș, legate de numărul dezastruos de mic al românilor înscriși pentru Registrul Electoral sau Votul prin Corespondența, în condițiile în care termenul pentru finalizarea acestei operațiuni expiră în luna septembrie. În acest moment, situația reală a alegerilor generale din toamnă este mai mult decât îngrijorătoare. Dacă la alegerile din 2014 au fost 300 de secții de vot, în acest an vor rămâne mult mai puține. De exemplu în Spania, Italia, Marea Britanie și Franța există riscul ca, dacă românii nu se vor înscrie în Registrul Electoral, numărul secțiilor de vot să se reducă la o pătrime față de câte au fost în 2014. Acesta este mesajul transmis premierului de către FADERE (Federația Asociațiilor de Români din Europa).
În acest moment, conform Autorității Electorale Permanente, sunt înscriși în Registrul Electoral doar 719 români, iar pentru votul prin corespondența 2.371. Pe primul loc se află românii din Spania, urmați de cei din Italia, iar conform legii, românii din afara granițelor se mai pot înscrie pentru a vota până la începutul lunii septembrie.
În ciuda faptul că fostul ministrul pentru românii de pretutindeni a derulat o campanie costisitoare, majoritatea românilor din diaspora nu cunosc încă modificările pe care le-a adus noua lege.
FADERE (Federația Asociațiilor de Români din Europa) anunță într-un comunicat că a prezentat în nenumărate rânduri mai multe idei către Ministerul de Externe, Ministerul pentru românii de pretutindeni și Autoritatea Electorală Permanență, pentru campanii de informare serioase și eficiente. Concluzia federației este aceea că ”Politicianismul și incompetența au făcut ca niciuna dintre aceste proiecte să nu mai fie puse în practică”. Iar premierului Dacian Cioloș i se cere o implicare mult mai serioasă pentru remedierea acestei situații.
„Îngrijorați am putea să spunem că suntem noi, cei din diaspora, domnul Cioloș ar trebui să acționeze, nu doar să se îngrijoreze. Ne ajung politicienii care doar stau și constată”, a declarat Daniel Țecu, președinte FADERE.
De altfel, Daniel Tecu explică felul în care stau acum lucrurile în privinţa campaniei pentru mediatizarea posibilităţii de înscriere în Registrul electoral: ”Am tot evitat să spun anumite lucruri însă cred că a venit vremea să se ştie public. Ca orice om de bună credinţă am făcut un acord cu AEP crezând că, într-adevăr, vom face treabă împreună.
După semnarea acordului, totul s-a redus la promisiuni. Am avut nenumărate întâlniri cu conducerea AEP. De fiecare dată mi s-a spus că ei nu au fonduri alocate special pentru aceasta şi că singurii care au bani sunt cei de la MAE şi de la Ministerul pentru românii de pretutindeni. După ce asociaţiile din FADERE au pregătit proiecte pentru a face o campanie serioasă, am fost la MAE şi Ministerul pentru românii de pretutindeni.
Nici o idee dintre cele prezentate de noi nu a fost luată în seamă. Au ales să facă prin Ambasade campaniile. Adică, o plimbărică prin străinătate, patru-cinci persoane strânse acolo, la sediul ambasadei.
Asta a fost campania care s-a făcut. Acum 10 zile am fost din nou la MAE cu idei noi. Aceleaşi răspunsuri. Mi-au spus să nu mai vin cu aşa veşti, că o să fie mai rău ca în 2014. Că alarmez lumea degeaba. Că românii din diaspora nu vor avea aşa mare interes în a vota. Şi nu au aprobat nici o idee. Ce avem acum? O lege proastă. O campanie costisitoare şi ineficientă. Un ministru demisionat. Şi, cel mai dureros, se pare că noul Ministru pentru românii de pretutindeni merge pe aceeaşi linie. Acelaşi tip de proiecte”.
Mulți români se întreabă deja dacă nu cumva Guvernul nu participă voit, prin totală inactivitate, la frânarea întregii proceduri, pentru ca românii chiar să ajungă să se trezească în ultimul moment că nu pot vota și să nu se mai poată face nimic pentru îndreptarea situației. Există riscul ca atunci când românii vor ieși în stradă să protesteze, la fel ca la alegerile prezidențiale din 2014, Executivul de la București să ridice din umeri și să ajungă dea vina pe alegătorii români din străinătate, pe care să-i transforme în țapi ispășitori pentru ceea ce nu au făcut miniștri de la București.
