Ne-am cam luat cu vorba, cu bucuria de-a consemna medalia de argint a tenismanilor noştri, Horia Tecău şi Florin Mergea. Şi am tot amânat să notăm că sportivii noştri au mai cucerit între timp două medalii de bronz: Gabriel Sîncrăian, la haltere, categoria 85 kg, şi la canotaj, echipajul de 8+1, alcătuit din Andreea Boghian, Roxana Cogian, Adelina Bogus, Ioana Strungaru, Laura Oprea, Iuliana Popa, Mihaela Petrilă, Mădălina Bereş şi Daniela Druncea.
Dacă la haltere, Gabriel Sîncrăian şi-a depăşit cu 20 de kg recordul personal, ceea ce rar se întâmplă într-o întrecere de nivel mondial, la proba regină a canotajului s-a ratat argintul de puţin, cu numai 18 sutimi de secundă. La capătul unei curse impresionante, după ce au zăbovit ceva mai mult decât necesar în coada celorlalte ehipaje, fetele noastre au tras din răsputeri pe ultimii 250 de metri, au rercuperat decalajul şi au regretat enorm că n-au declanşat atacul final măcar cu câteva zeci de secunde mai devreme. Aurul a fost câştigat de SUA, britanicele au luat argintul,iar bornzul le-a revenit româncelor.
Insistăm asupra acestui succes întrucât specialiştii nu-l vedeau posibil, deşi România a deţinut multă vreme supremaţia în această probă. Dar, cu patru ani în urmă, la Olimpiada de la Londra, România a pierdut podiumul şi se părea că nu mai poate reveni în elita echipajelor de 8+1. Cu o ambiţie ieşită din comun, fetele noastre au demonstrat că nu şi-au spus ultimul cuvânt şi este de aşteptat ca, de-acum încolo, să revină în prim-plan.
Chiar dacă unii ne pot acuza că suntem prea încântaţi de rezultatele modeste ale românilor noştri, ceea ce în linii mari este adevărat – înfrângerile sunt înfrângeri şi nicidecum victorii! – nu putem trece cu vederea prestaţia fetelor de la tenis de masă în optimi, unde echipa României – Eliza Samara, Daniela Dodean Monteiro şi Bernadette Szocs – a fost la un pas de marea supriză: a cedat, la mare luptă. 3-4, în bătălia cu puternica echipă a Coreei de Sud. Să le iei coreencelor trei meciuri, care coreence sunt clasate între primele 20 de jucătoare ale lumii, este un succes, chiar dacă pierzi patru partide în faţa lor. Şi succesul ar fi fost total dacă Bernadette Szocs ar fi fructificat cele câteva ocazii avute în seturile doi şi trei. A plătit un tribut greu prin tinereţea sa, 21 de ani, şi ardoarei cu care a atacat, fără să ţină cont că adversara, Sun Hyoun este a 18 jucătoare a lumii!
Din păcate, la atletism am ieşit cu „brio”, încă din serii, atât la 1500 cât şi la 3000 obstacole, inclusiv la triplu salt, fetele noastre fiind mult sub valoarea adversarelor, ceea ce de fapt se ştia încă de la urcarea în avionul spre Rio. Aceeaşi situaţie şi la judo, Daniel Natea pierzând prin ippon, la categoria plus 100 kg, în turul doi, aşa cum şi unicul nostru boxer, supergreul Mihai Nistor, care abia aştepta să intre în ring, fiind învins, în primul tur, la puncte de iordanianul Hussein Iashaish, deşi acesta a fost numărat de două ori, în reprizele a doua şi a treia. De-ale arbitrajului, vor zice unii, dar iordanianul a fost mai bun, mai combativ, a lovit mai mult şi mai clar în prima repriză şi a ştiut să evite loviturile năpraznice, ca din tun, dar haotice, ale românului.
Până una-alta, să vedem ce mai putem „recolta” la kaiac-canoe, că la atletism sunt nu slabe, ci foarte slabe şanse. Şi ca să încheiem acest bilanţ negativ al zilei în care am cules doar o medalie, de bronz, la canotaj, să le ţinem pumnii handbalistelor care vor înfrunta, într-un meci decisiv, Norvegia, campioana europeană, mondială şi olimpică en titre.
