Companiile care activează pe piața de comercializare a energiei electrice sunt cel mai puțin afectate de măsurile prevăzute în Ordonanța 114, zisă a lăcomiei, și de Ordinul 10/2019 al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) care prevede obligațiile de vânzare ale unor cantități ferme de electricitate.
Cei mai afectați sunt însă producătorii, în special Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, societăți deținute de statul român. OUG 114 impune o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din industria energetică. ”Prin derogare de la prevederile metodologiei, cifra de afaceri a furnizorilor/traderilor la care se aplică contribuția bănească de 2% se obține prin scăderea din cifra de afaceri realizată din activitatea de furnizare/trading a energiei electrice a următoarelor sume : cheltuielile efectuate cu serviciile aferente distribuției, serviciile aferente transportului, serviciile de sistem, serviciile de administrare a piețelor centralizate, contribuția de cogenerare și acciza facturate către clienții finali precum și achiziția de energie electrică că marfă. Astfel, pentru furnizorii/traderii de energie electrică, contribuția de 2% se aplică mai degrabă la profit, nu la cifra de afaceri, impactul fiind considerabil redus”, susține Nicolae Aurariu, președintele sindicatului Hidrosind.
Ordinul 10/2019 prevede ca obligațiile de vânzare a unor cantități ferme de energie electrică pe baza de contracte reglementate sunt stabilite de ANRE în ordinea ascendentă a prețurilor, determinate pe baza metodologiei aprobate de ANRE.
Pentru producatorili care dețin/exploatează comercial unități/grupuri nuclearelectrice și/sau hidroelectrice dispecerizabile, obligațiile de vânzare pe baza de contracte reglementate se pot stabili la un nivel maxim de 65% din cantitatea de energie electrică livrată de unitățile/grupurile hidroelectrice/nuclearelectrice dispecerizabile proprii, chiar în perioadele cu hidraulicitate redusă. Perdanții sunt, potrivit lui Aurariu, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, producători de energie ieftină. În schimb, furnizorii de energie nu prea suferă. ”Prin metodologia de calcul a tarifelor reglementate și a prețurilor aplicate de FUI (furnizori de ultimă instanță, n.r.) clienților finali, furnizorilor le sunt recunoscute costurile (achiziția energiei, serviciul de transport, atât componentă de introducere cât și cea de extragere din rețea, tariful de distribuție, tariful pentru serviciul de sistem, costul previzionat al participării pe piață centralizată) la care se adaugă o componentă de ajustare aferentă fiecărui FUI și componentă de furnizare a energiei electrice aferentă tarifelor reglementate”, mai spune șeful Hidrosind. Conform acestuia, nu va trece mult până când îi vom vedea pe noii “băieți deștepți” din energie. ”Bunul simt comercial spune că, la cantități mici de marfă ieftină pe piață și la aceeași cerere, se vinde bine și marfa scumpă iar samsarii trăiesc bine, orice ar fi, poate chiar mai bine. Din toată afacerea, este posibil că în final să fie în câștig tot furnizorii/traderii de energie. Dacă va fi așa, va fi cu atât mai grav, având în vedere unde au sediile centrale EON, ENEL, CEZ”, este de părere Aurariu.
În luna octombrie 2018, pe piaţa de energie electrică au activat, potrivit rapoartelor ANRE, 100 operatori economici a căror activitate principală o constituie furnizarea de energie electrică; dintre aceştia, 33 sunt furnizori care îşi desfăşoară activitatea doar pe piața angros de energie electrică (o parte dintre aceştia fiind deja deţInători de licenţă pentru activitatea traderului de energie electrică) şi 67 sunt furnizori care au activitate şi pe piața cu amănuntul de energie electrică (inclusiv furnizorii de ultimă instanţă care acţionează atât pe segmentul reglementat, cât şi pe segmentul concurenţial al PAM). Printre cele mai active societăți sunt Electrica Furnizare (unde statul român este acționar principal), Enel Energie Muntenia (firmă controlată de italienii de la Enel), E.ON Energie România (deținută de nemții de la E.ON), Enel Energie (cu Enel, firmă mamă), CEZ Vânzare (companie deținută de cehii de la CEZ).
