Anul 2019 pe glob

Contestații pe mai toate continentele, caniculă chiar în Rusia, foiletonul Brexit, recordurile politice din Israel, moartea unui „calif”, incendiu la Notre Dame de Paris, , tentativă de destituire a lui Trump…

Anul 2019 pe glob

A firefighter uses a hose to douse flames and smoke billowing from the roof at Notre-Dame Cathedral in Paris on April 15, 2019. - A fire broke out at the landmark Notre-Dame Cathedral in central Paris, potentially involving renovation works being carried out at the site, the fire service said.Images posted on social media showed flames and huge clouds of smoke billowing above the roof of the gothic cathedral, the most visited historic monument in Europe. (Photo by GEOFFROY VAN DER HASSELT / AFP) (Photo credit should read GEOFFROY VAN DER HASSELT/AFP/Getty Images)

Contestații pe mai toate continentele, caniculă chiar în Rusia, foiletonul Brexit, recordurile politice din Israel, moartea unui „calif”, incendiu la Notre Dame de Paris, , tentativă de destituire a lui Trump…

Contestații pe mai toate continentele, caniculă ieșită din comun nu doar în Australia, ci chiar în Rusia, foiletonul Brexit, recordurile politice din Israel, moartea unui „calif”, incendiu la Notre Dame de Paris, mărirea taxei la apeluri WhatsApp, tentativă de destituire a lui Trump… După cum se va vedea, retrospectiva internațională a lui 2019 este una foarte bogată.

Crizele din America Latină

În ianuarie, în Venezuela, Juan Guaido, adversarul președintelui ales Nicolas Maduro, se autoproclamă președinte al țării, și cere plecarea acestuia, contestând realegerea lui, într-un moment în care țara, strânsă în multe chingi economice, este pe cale să se prăbușească, iar populația are tot mai mult gândul bejeniei. Gestul lui Guaido este recunoscut de SUA și alte 49 de țări. Susținut de armată, care, surprinzător, nu acceptă imixtiunea externă, îndeosebi a SUA, Maduro rămâne în  funcție. În Haiti, mai multe zeci de persoane mor după jumătatea lunii septembrie din cauza manifestațiilor prin care se cere demisia președintelui Jovenel Moise din cauza penuriei de carburant.În octombrie, Ecuadorul este paralizat aproape două săptămâni după suprimarea subvențiilor pentru carburanți, anulată până la urmă. În Chile, la jumătatea lunii noiembrie, Parlamentul decide un referendum pentru revizuirea Constituției moștenite din perioada dictaturii militare a lui Pinochet după o lună de contestații de o violență ieșită din comun care denunțau inegalitățile socio-economice (o mie de morți și mii de răniți). Bolivia anulează, la 24 noiembrie, realegerea lui Evo Morales, după patru săptămâni de proteste, soldate cu circa 20 de morți.Abandonat de poliție și de armată, primul președinte indigen al țării demisionează, la 10 noiembrie, exilându-se în Mexic și denunțând o lovitură de stat. În Columbia, președintele de dreapta Ivan Duque se confruntă, de la 21 noiembrie, cu o contestare neobișnuită în istoria țării, marcată de manifestații masive.

Revolte arabe, tulburări în Iran

La 22 februarie încep în Algeria manifestații masive împotriva candidaturii pentru al 5-lea mandat al președintelui Abdelaziz Bouteflika, foarte slăbit după un accident vascular cerebral din 2013. La 2 aprilie, președintele demisionează sub presiunea străzii, dar algerienii continuă demonstrațiile, reclamând abandonarea „sistemului” care conduce țara după independență, 1962, și plecarea de la putere a tuturor reprezentanților săi, printre care și noul președinte Abdelmajid Tebboune, ales la 12 decembrie, în urma unui scrutin marcat de un absenteism record. La 11 aprilie, în Sudan, Omar el-Bechir, la putere de 30 de ani, este destituit de armată, după patru luni de manifestații populare declanșate din cauza triplării prețului pâinii. Represiunea revoltei se soldează cu peste 250 de morți. Un Consiliu de tranziție este creat în august, urmat de desemnarea unui premier civil, în septembrie. În Irak, manifestațiile începute la 1 octombrie împotriva corupției, șomajului și dezastrului din serviciile publice degenerază într-o gravă criză politică. La 1 decembrie Parlamentul acceptă demisia guvernului. Circa 460 persoane sunt ucise și 25.000 rănite în timpul represiunii forțelor armate. În Liban, anunțarea, la 17 octombrie, a unei taxe, anulată repede, ce viza apelurile pe mesageria WhatsApp (!?) suscită o vie reacție populară, care conduce la demisia premierului Saad Hariri. Îi succede Hassan Diab, un universitar susținut de puternica mișcare șiită proiraniană Hezbollah, dar nici această alegere nu a calmat  contestatarii dintr-o țară aflată în pragul prăbușirii economice. Și Iranul a fost teatrul mai multe zile de tulburări izbucnite la jumătatea lunii noiembrie, după creșterea prețului la carburanți.Amnesty International susține că în cele trei zile de manifestații au fost ucise 304 persoane, dar autoritățile au calificat drept „minciună” această cifră. Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului susține că 7.000 persoane ar fi fost arestate.

Sfârșitul ”Califatului”, Baghdadi ucis

La finele lunii martie, Forțele Democratice Siriene (FDS), coaliție susținută de SUA și dominată de forțele kurde, cucerește Baghuz, ultimul bastion sirian al grupării jihadiste Statul Islamic, semnând sfârșitul „califatului” instaurat în 2014 pe un vast teritoriu din Siria și Irak. La 27 octombrie, președintele Donald Trump anunță moartea șefului „califatului”, Abu Bakr al-Baghdadi, în urma unei operațiuni militare americane în nord-vestul Siriei. Considerat responsabil al nenumăratelor atrocități din Irak și Siria și al atâtor atentate sângeroase, Baghdadi  și-a detonat centura cu exploziv ce o avea asupra sa. El se ascundea într-un sat. Totuși, Statul Islamic conservă celule în adormire și continuă să revendice atentate sângeroase în diferite locuri.

Boeing în vrie

La jumătatea lunii martie, avioanele 737MAX ale constructorului american Boeing  sunt obligate să rămână la sol după ce două aparate ale Lion Air și Ethiopian Airlines s-au prăbușit – provocând 346 de decese. Criza a costat deja circa zece miliarde de dolari constructorul vizat de plângeri ale rudelor victimelor și de anchete ale autorităților americane. La jumătatea lunii decembrie, decizia opririi constucției până la noi ordine este prelungită. La 23 decembrie, patronul Boeing, Dennis Muilenburg, a demisionat.

Marea Britanie: saga Brexit

Ieșirea Marii Britanii din UE, decisă în 2016, prin referendum, de cetățenii acestei țări, prevăzută inițial pentru 29 martie 2019, a fost amânată de trei ori, din cauza lipsei unui acord între deputații britanici asupra condițiilor divorțului. Deputații au respins un acord încheiat cu UE de premierul Theresa May, apoi un altul negociat de succesorul ei, Boris Johnson. După marea lui victorie în legislativele din decembrie, premierul Johnson obține un prim vot de susținere în Camera Comunelor asupra acordului său privind Brexitul. El speră ca, la 9 ianurarie, să primească votul final pentru ieșirea din UE, la 31 ianuarie 2020.

Notre Dame de Paris în flăcări

La 15 aprilie, acoperișul  și șarpanta catedralei Notre Dame de Paris sunt distruse de un incendiu. Pompierii reușesc să salveze edificiul construit în stil gotic. Un lanț uman recuperează cvasitotalitatea operelor și relicvelor. Incendiul de la unul dintre cele mai vizitate monumente din Europa a creat o vie emoție la scara întregii planete, când s-au strâns imediat 922 milioane de euro și s-au făcut promisiuni  ferme de donații pentru reconstuirea catedralei operațiune care va dura ani de zile. Pentru prima oară din 1803, la Notre Dame nu a avut loc slujba de Crăciun.

Imaginea unei găuri negre

În aprilie, o echipă de oameni de ștință din diferite țări a prezentat public prima imagine a unei găuri negre: un rond sumbru în mijlocul unui halo strălucitor, în centrul galaxiei M87, la circa 50 milioane ani lumină de Pământ.

Manifestații în Hong Kong

Din iunie, în Hong Kong se consemnează cea mai gravă criză de la revenirea acestei insule la China, în 1997, cu manifestații cvasicotidiene, din ce în ce mai violente, împotriva ingerinței, considerată tot mai mare, a Beijingului. Mișcarea a apărut după apariția unui proiect de lege, ulterior abandonat, ce autoriza extrădările în China.Demonstranții și-au extins aria revendicărilor, reclamând  vot universal autentic și o anchetă independentă asupra violențelor poliției. La 24 noiembrie, candidații prodemocrație obțin o victorie zdrobitoare la alegerile locale, dezmințind afirmația autorităților potrivit cărora majoritatea tăcută se va opune manifestanților.

Planeta se încălzește

Iulie a fost cea mai caldă lună de când se fac măsurători ale temperaturilor, cu recorduri în Europa, ca și la Polul Nord. În august, Islanda a spus adio primului ghețar care a dispărut, în timp ce alte 400 sunt amenințate. În august și septembrie incendiile fac ravagii în regiuni întregi din Amazonia, ca urmare a tăierilor masive de păduri, ceea ce a  adus critici vii politicii președintelui  brazilian de extremă dreapta, Jair Bolsonaro. Australia înfruntă, în noiembrie și decembrie, incendii fără precedent, care bat recordurile de căldură.

Dezangajare americană

La începutul lui august, SUA ies din tratatul asupra armelor nucleare cu rază intermediară (INF), încheiat cu Moscova în timpul Răzoiului Rece. În numele principiului, „America mai întâi”, Donald Trump înmulțește deazangajările pe scene multilaterale: retragerea din Nord-Estul Siriei, oficializează retragerea din Acordul de la Paris privind Climatul, lansează un război comercial dur cu partenerii săi, îndeosebi UE și China, a cărei economie își încetinește serios creșterea. Beijingul și Washingtonul anunță, la jumătatea lui decembrie, un armistițiu în războiul lor comercial, iar cu o zi înainte de finele lui 2019, Trump declară că, pe 15 ianuarie, va semna un tratat comercial cu China, care va reprezenta „faza 1”.

„Impeachment”

Aleșii Democrați din Camera Reprezentanților lansează, la 24 septembrie, o procedură de destituire („impeachement”) a președintelui Donald Trump, bănuit de abuz de putere, dat fiind că a cerut Ucrainei să ancheteze  asupra lui fiului lui Joe Biden și a acestuia, considerat adversar potențial la prezdențialele din 2020. Pe 18 decembrie, președintele este acuzat oficial de Camera Reprezentanților controlată de Democrați, care votează pentru „impeachement”, acuzându-l de „abuz de putere”  și „amestec în bunul mers al Congresului”. Acum, Senatul va judeca acest caz, în ianuarie. Dar, cum epyublicanii controlează Senatul, numai un miracol ar putea duce la finalizarea inițiativei Democraților care, nici după patru ani, nu au acceptat că Hillary Clinton, candidata lor, a pierdut pe drept alegerile prezidențiale.

Criza socială din Franța

De la 5 decembrie, Franța se confruntă cu un important conflict social contra proiectului de reformă a pensiilor, cu o grevă prelungită a transporturilor publice. Guvernul vrea să creeze un sistem „universal” prin unificarea celor 42 de regimuri de pensionare existente, suprimând „regimurile speciale”, între care cel de la metroul parizian și de la compania feroviară SNCF. Proiectul mai include o prevedere de pensionare la 64 de ani, față  de 62 azi. Criza intervine în contextul în care, de la finele lui 2018, în Franța, „Vestele Galbene” au zguduit din temelii întregul climat politic și social, contestând politica socială și fiscală a guvernului. 11 persoane  au decedat în cursul manifestațiilor, iar circa 2.500 sau fost rănite, în timp ce dintre forțele de ordine au fost rănite 1.800.

Desigur, în 2019, actualitatea internațională a fost mult mai bogată. În trecere, aici aș aminti cele două runde de alegeri, din primăvară și din toamnă, din Israel, unde, pentru prima dată în istoria țării, nu s-a putut alcătui o coaliție guvernamentală, după ambele scrutinuri, fiind reconvocat al 3-lea în decurs de 12 luni. Tot în cazul Israelului, pentru prima oară după proclamarea ca stat, un prim ministru în exercițiu – e vorba de Benjamin Netanyahu- a fost trimis în judecată, fiind acuzat de corupție și trafic de influență.

După euroalegerile din primăvară, Uniunea Europeană are în fruntea sa „fețe” noi: nemțoaica Ursula von der Leyn, la președinția Comisiei Europene; belgianul  Charles Michel, la președinția Consiliului European; spaniolul Josep Borrrell – șef al Diplomației Europene; italianul David Sassoli, la președinția Palamentului  European și, în fine, franțuzoaica Christine Lagarde, la conducerea BCE. Dar, prin Brexit, care, pare a fi ajuns la final, UE va ieși slăbită, iar temerile în ce o privește nu vor dispărea.

În Somalia, atentatele teroriste foarte sângeroase comise în 2019, îndeosebi în capitala Mogadiscio de gruparea jihadistă Shebab nu contenesc. Cel de pe 28 decembrie este cel mai sângeros din ultimii doi ani, ultimul bilanț precizează că s-a soldat cu 81 de morți. În acest sfârșit de an, Rusia s-a aflat în centrul actualității internaționale prin anunțul privind intrarea în dotarea Armatei Roșii a rachetei hipersonice Avangard. Potrivit oficialităților de la Moscova, racheta zboară cu o viteză Mach 20, fiind capabilă să atingă Mach 27, adică de 27 de ori mai mult decât viteza sunetului și peste 33.000  km pe oră. Ea poate să-și schimbe direcția și altitudinea, ceea ce o face „practic invincibilă”.

Distribuie articolul pe:

7 comentarii

  1. Crizele din America Latină????Revolte arabe, tulburări în Iran???–-Sfârșitul ”Califatului”, Baghdadi ucis–Boeing în vrie–^Marea Britanie: saga Brexit–-Notre Dame de Paris în flăcări–Imaginea unei găuri negre–Manifestații în Hong Kong/////Planeta se încălzește–Dezangajare americană???–„Impeachment”U/KRAINA/Criza socială din Franța///În Somalia, atentatele teroriste foarte sângeroase comise în 2019, îndeosebi în capitala Mogadiscio de gruparea jihadistă Shebab nu contenesc. ///// Atentatele din Școlile și locașurile de rugăciune din ,,DEMOCRAȚIA MAGNA** Toate se// datoresc!!!*datorează–- rachetei hipersonice Avangard. Potrivit oficialităților de la Moscova, racheta zboară cu o viteză Mach 20, fiind capabilă să atingă Mach 27,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.