Pentru prima dată în scurta istorie a turneelor finale, doi fraţi, albanezii Taulant şi Granit Xhaca, au fost adversari. Primul a jucat în echipa Albaniei, cel de-al doilea a îmbrăcat tricoul Elveţiei. În tribună, mama lor a purtat un tricou imprimat cu câte o jumătate din stema celor două ţări.
Dacă ştirea de mai sus a fost publicată, pentru ineditul ei, în mai toată presa mondială, nu acelaşi lucru s-a întâmplat, deocamdată, cu o altă ştire, la fel de inedită: pentru prima dată se vor cânta, pe stadionul din Lyon, două imnuri cu origine comună. Imnul naţional ”Deşteaptă-te, române”, compus de Anton Pann pe versurile lui Andrei Mureşanu, se va cânta alături de imnul Albaniei, ”Hymni i Flamurit”, care a preluat integral melodia şi unele cuvinte din celebrul cântec ”Pe-al nostru steag e scris unire”, compoziţie semnată de Ciprian Porumbescu. Se spune că poetul Victor Eftimiu, albanez, ca origine, a fost rugat să caute în muzica românească un cântec care să fie potrivit ca imn pentru Albania. Victor Eftimiu s-a oprit, după gusturile sale muzicale, la compoziţia lui Ciprian Porumbescu, sugestie acceptată încă din anul 1912. Ar mai fi de spus, tot ca o curiozitate, că romanticul nostru compozitor este nu numai autorul celebrei ”Balade”, în care vioara parcă plânge ca o inimă, ci şi al unui alt cântec, ”Trei culori”, care şi el a fost, în vremea lui Ceauşescu, imn naţional al României. Despre un alt compozitor care să fi creat două cântece devenite imnuri naţionale încă nu am auzit.
Și dacă tot ne aflăm la acest capitol, al imnurilor, să adăugăm şi să ne mândrim că şi imnul Statului Israel are origini româneşti. Poetul naţional Imber Herz este autorul unui poem, ”Tikvata” (Speranţa noastră). Pe versurile acestui poem, compozitorul Paul ben Haim a creat imnul de azi al Israelului, ”Hatikva” (Speranţa). Melodia imnului este o prelucrare şi o adaptare (nu o copiere!) a melodiei populare româneşti, din nordul ţării, din Maramureş sau Satu Mare, zonă locuită la un moment dat de o importantă comunitate evreiască, despre care freneticul reporter Brunea Fox a scris câteva senzaţionale reportaje.
Melodia populară românească se numeşte ”Cucuruz cu fruntea-n sus” şi unul din motivele muzicale ale acestui cântec poate fi auzit şi recunoscut şi în celebrul poem ”Vltava” de Bedrich Smetana.
