Criza ”Americii Sovietice”

La fel ca URSS în ultimii săi ani, Statele Unite ies șifonate dintr-o serie de eșecuri catastrofale de leadership și din tensiuni socieoeconomice ascunse multă vreme, dar care acum au ieșit la suprafață. Pentru restul lumii, cea mai importantă știre este că hegemonia dolarului american ar putea să se încheie, scrie Harold James, profesor de istorie și afaceri internaționale pe Universitatea Princeton, specialist în istorie economică germană și globalizare.

Desigur, ca mai toți profesorii din Ivy League, Harold James critică administrația Trump și laudă mișcările fostului consilier neoconservator pe Securitate Națională al președintelui, John Bolton, de a băga bețe în roatele campaniei electorale a liderului actual de la Casa Albă. Harold James îl compară pe Trump cu Leonid Brejnev, considerându-l la fel de decrepit, incompetent și, mai ales, un prevestitor al apusului hegemoniei imperiului pe care îl conduce.

Lăsând la o parte aspectele politice, Harold James face o paralelă între si situatia societății și economiei sovietice din ultimii ani ai URSS și situația actuală din SUA.

”Multe aspecte ale acestui annus horibilis al Americii amintesc de ultimii ani ai Uniunii Sovietice, începând cu intensificarea conflictelor sociale și politice. În cazul URSS am avut încleștări interetnice, între aspirații naționale, lucruri care au împins întreaga țară spre violență, secesiune și dezintegrare. În SUA, răspunsul lui Trump la protestele împotriva rasismului, împotriva brutalității poliției și inegalității au agravat și mai mult diviziunile rasiale istorice. Și, la fel ca și cu statuile lui Lenin în timpul prăbușirii imperiului sovietic, acum vedem cu sunt date jos aproape peste tot statuile liderilor confederați.

O altă paralelă vizează economia. URSS avea un aparat complicat de planificare și alocare a resurselor, acolo unde lucrau cei mai bine educați oameni, care astfel erau folosiți în scopuri neproductive și de multe ori distructive.  SUA are Wall Street. E drept, uriașul sector al serviciilor financiare americane nu este echivalentul Gosplanului (Comisia pentru Planificare), însă, ca și Goslpan, mai degrabă extrage decât creează valoare.

Până cu puțin înainte de prăbușirea sa, puțini au crezut că sistemul sovietic va ceda. Acum, când analizăm situația sistemului american, este foarte important să ne amintim că economiștii nu sunt bunio la previziuni. Disciplina economiei se bazează pe extrapolarea condițiilor actuale, plecând de la premisa că elementele fundamentale ce sunt analizate nu se vor schimba în timp. Știind bine că așa ceva nu este realist, ba chiar absurd, economiștii seamănă deseori cu teologii medievali, îmbrăcându-și prognozele într-un soi de jargon mistic.

Având acestea în vedere, ar trebui să ne uităm cu atenție la prognozele pe termen lung mult mai contraintuitive care apar acum. La finalul anilor 1960, economistul Rupert A. Mundell a făcut trei previziuni: că URSS se va dezintegra; că Europa va adopta o monedă unică; că dolarul își va menține statutul de valută dominantă. Având în vedere că SUA au renunțat la etalonul aur la scurt timp, iar dolarul s-a depreciat, aceste previziuni păreau nebunești. Însă Mundell a avut dreptate.

Condițiile cărora dolarul le datorează hegemonia sa îndelungată se schimbă acum. Pandemia duce la o formă mai digitalizată a globalizării. Circulația transfrontalieră a forței de muncă și a bunurilor se reduce, dar fluxul informațional este mai puternic ca niciodată, iar asta va duce la o economie mai ușoară.

Mai mult, în ultimii trei ani și jumătate, administrația Trump aproape că a invitat celelalte puteri să ia măsuri împotriva folosirii dolarului în scopuri politice. Sancțiunile financiare au fost foarte eficiente în forma lor orginală, când se aplicau împotriva unor state mici si izolate, precum Coreea de Nord. Folosirea sancțiunilor financiare împotriva Iranului, Rusiei și a companiilor chineze s-a dovedit contraproductivă. Nu numai Rusia și China, ci chiar Europa au luat măsuri rapide pentru a crea mecanisme alternative pentru a face plăți și reglemente internaționale.

Plățile digitale făcute de actorii nonstatali au înregistrat o creștere rapidă, în special în zonele unde statul este slab, lipsit de încrederea cetatenilor și companiilor și fără credibilitate. Revoluția plăților se va întâmpla mai repede în țările sărace, în Africa și unele dintre fostele republici sovietice. Noile tehnologii digitale le oferă acestor societăți mijloace de scăpa de sărăcie și subdezvoltare instituțională și le oferă și o șansă pentru inovație și prosperitate.

Hegemonia de durată a dolarului a reflectat necesitatea unor active solvabile și sigure. Însă această necesitate va dispărea odată cu apariția unor active alternative, în special dacă ele vor fi susținute de actori nonstatali. Mai exact, dominația dolarului asupra sistemului financiar internațional a depins de stabilitatea economiei SUA, de credibilitatea financiară a SUA și de deschiderea culturală a SUA. Acum, când sunt expuse disfuncțiile sistemului american, restul lumii ar putea începe să pună sub semnul întrebării eficiența statului american și competența sa.

Criza covid19 este un exemplu elocvent. SUA au stat rău din punct de vedere al numărului de cazuri și de morți și al eficacității măsurilor de combatere a epidemiei, mai rău decât multe alte state – în special statele dezvoltate. Sub președintele Trump, SUA au devenit o rușine internațională.

În aceste condiții, dolarul nu va mai putea să aibă aceeași forță pe plan internațional și ar putea începe sa semene cu rubla sovietică, asta chiar dacă se va produce o schimbare dramatică la conducerea SUA și în strategia SUA. Până la urmă, Mihail Gorbaciov nu a venit la putere imediat după Brejnev, iar când a introdus perestroika era prea târziu. Boala intrase în stadiul ei terminal”.