Trăim toată planeta o distopie parcă desprinsă din filmele cu Brad Pitt și Tom Cruise pe care le urmăream, până nu demult, pe marile ecrane ale vreunui mall, ciolfăind plictisiți din punga de popcorn. Nu ne-am fi gândit în veci că orori care constituiau doar niște pretexte narative vor deveni realitatea întregii planete. Păi cum, ce să ne atingă pe noi, ce să ne scoată din depresia că nu facem mai multe vacanțe și că nu avem mai multe perechi de pantofi? Am crezut că, gata, asta a fost!
Că, odată cu încheierea Celui de Al Doilea Război Mondial, pe pământ s-a instaurat un Rai pentru care noi nu trebuie să mai facem nimic. Că doar, ce mama naibii s-au jertfit atâția! Doar s-a plătit cu sângele a milioane de oameni liniștea asta! Au plătit bunicii noștri care au murit în război ca noi să putem sta în pace să ne citim Facebookul.
Treaba noastră e să ne bucurăm, să consumăm, să fentăm, să muncim cât mai puțin, că deh, munca e pentru tractoare, și ce consolare gândul că din ce în ce mai mulți roboți vor fi inventați pentru a ne ușura orice fel de muncă. Și ce dacă mai aruncăm niște hârtii pe jos și ce dacă mai lăsăm niște sticle de plastic în pădure, după ce am făcut un picnic, ne e lene să le strângem și să le aruncăm la gunoi. Și ce dacă poluăm aerul cu mașini și industrie? Bine că industria am vândut-o străinilor ca să scăpăm de-o grijă. Și ce dacă se încălzește globul? Mergem la maaareee, băi! Și nu ne lua pe noi la întrebări că de ce am lăsat să ni se taie pădurile, ce ne interesează pe noi?!
Nouă spune-ne de cele mai bune oferte de city break, spune-ne de restaurante la modă, de piscine, de petreceri, vrem evenimente, concerte, să mergem la Andra! Ceeee, păi, cum să stăm noi în casă?!
Ce virus, bă, ești copil?! Cum să crezi în așa ceva, păi aștia vor să ne dreseze, să ne pună botnițe la gură! De 5G, n-ai auzit?! Eeee, e o invenție a americanilor.
Dar de puțină supică de liliac ce zici? De murdăria din piețele chineze ce zici? Noooo, cum de la murdărie să vină nenorocirea asta? Sau să se fi fofilat dintr-un laborator?
Orice ar fi, noi nu credem. Nu credem în reversul medaliei. Noi vrem să ne distrăm, să mergem la mall, la mare și la concerte, oooo, și cum să renunțăm noi la mirajul străinătății, chiar acum când, cu avioanele low cost, poți să zbori în toată lumea aproape gratis?!
Dar virusul ăsta este foarte periculos! Eeeee, o fi pentru bătrâni, poate, nouă nu ne pasă! Elanul tinereții noastre nu poate fi învins de un virus. Da, dar tu îl poți transmite. Și sunt oameni tineri care mor. Poveștile inițiale, că doar persoanele vârstnice sau foarte bolnave au fost afectate, au fost niște povești. Tu nu citești știrile? Uhhh, nu, nu mă mai uit demult la televizor. Păi ce să vezi, că s-au făcut mai multe autopsii și au fost pacienți cu stare de sănătate absolut bună, care, dacă nu s-ar fi infectat cu SARS-Cov 2, ar mai fi trăit 20-30 de ani.
Păi și acum ce vreți de la noi? Distanțare socială, să vă puneți măști. Păi, am stat degeaba în casă 2 luni? Cam, da. Degeaba ții tot postul, dacă, în ultima zi, mănânci un porc întreg. Și, noi ce facem, viața noastră cine ne-o dă înapoi? Că noi suntem învățați să trăim fără constrângeri, să fim liberi. Noi suntem marii răsfățați ai secolului XX.
Bineînțeles că nimic pe lumea asta nu durează, așa că nici acest virus nu va rămâne cu noi decât pentru o vreme. Însă, dacă vrem să trăim, trebuie să ne adaptăm. După cum observa Charles Darwin, în istorie, n-au supraviețuit cele mai inteligente specii, ci cele care s-au adaptat. Noi suntem nevoiți să ne adaptăm la această nouă realitate, undeva s-a creat un dezechilibru pe planetă, noi l-am creat, murdărind-o cu nepăsarea noastră. Acest echilibru trebuie restabilit, vor muri oameni, cei mai slabi, mai neadaptați și cei mai expuși, cei ce trăiesc în aglomerații urbane sunt cei mai expuși.
Îmi vine în minte, acum, pe final, exemplul unui profesor francez care a predat în București o vreme și care s-a retras într-un sat în județul Brașov, acolo muncește, a făcut o stație de pompieri, ajută comunitatea, s-a căsătorit cu o nemțoaică și au patru copii pe care-i cresc în comunitatea satului.
Poate că viața noastră de acum încolo va însemna o continuă adaptare plină de provocări dar în același timp o primenire, o regăsire a sinelui, o apropiere de adevăratele valori și tradiții, de pământ, crearea de mici comunități prospere, nu doar economic ci și spiritual, o reinventare a societății, a ritmului vieții și a vieții înseși.
este cel putin ciudat (daca nu revoltator!) ca sa constati ca desi ai alimentat din bani proprii „sistemul de sanatate” zeci de ani nu a fost decat pentru a intelege inutilitatea ABSOLUTA a acestui sistem …pentru orice alta afectiune in afara excesiv de manipulantei pandemii nu mai exista proceduri si remedii medicale si contributia la mizeria de „asigurari de sanatate” au fost bani aruncati „pe apa Sambetei” sau mai bine zis in buzunarele unor hamesiti in halate albe care au uitat juramantul lui Hipocrat…constat cu imensa indignare ca singura grija in asa zisul „sistem de sanatate” este sa-si securizeze privilegiile si „statutul” si nicidecum SANATATEA natiei …nu mai vreau sa ascult medici ca politruci si „sfatuitori” in media!!!…macar sa taca dracului din gura daca nu sunt in stare sa ofere solutii viabile si fiabile pentru sanatatea natiei!