În 4 sectoare din capitală nu prea se înghesuie lumea să conducă secţiile de votare. În Dâmboviţa sunt 13 localităţi total descoperite. Nu s-a făcut nicio simulare privind sistemul electronic anti-fraudă.
Deficit mare de experţi electorali în Bucureşti şi Dâmboviţa
Conform unui ultim comnicat remis de AEP (Autoritatea Electorală Permanentă), cu două luni înainte de ziua alegerilor locale, “au fost înregistrate la nivel național 51.352 de cereri din partea persoanelor care doresc să facă parte din Corpul experților electorali, din cadrul căruia vor fi desemnați prin tragere la sorți președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora”. În comunicat se mai arată însă că “în acest moment există 345 de localități în care nu este îndeplinit necesarul de experți electorali. Dintre acestea, 36 de localități figurează cu zero cereri înregistrate pentru această funcție”. Concret, la această oră se înregistrează un deficit de 1.683 de experţi electorali. Situaţia este dramatică în în Bucureşti şi se prezintă astfel:
-
sectorul 1 – 163 de secţii de votare – deficit de 169 de experţi electorali
-
sectorul 5 – 196 de secţii de votare – deficit: 145
-
sectorul 2 – 202 secţii de votare – deficit: 100
-
sectorul 4 – 178 de secţii de votare – deficit: 92
-
sectorul 6 – 233 de secţii de votare – deficit: 36
Dacă în sectorul 6, să zicem problema este rezolvabilă în următoarele două luni, în schimb, în sectoarele 1, 5, 2 şi 4 este greu de crezut că vor fi acoperite legal toate secţiile de votare.
În Dâmboviţa 13 localităţi cu acoperire zero
O situaţie deosebită se înregistrează şi în judeţul Dâmboviţa: în 51 de localităţi se înregistrează un deficit de 291 de experţi electorali. În 13 localităţi din acest judeţ nici măcar o persoană nu s-a arătat interesată să ocupe funcţia de preşedinte şi/sau locţiitor în secţiile de votare. Mai sunt probleme în următoarele judeţe: Bihor – 22 de localităţi, deficit de 63 de experţi electorali, Cluj – 5 localităţi, deficit 61, Braşov – 18 localităţi, deficit 59, Alba – 18 localităţi, deficit 55, Mureş – 18 localităţi, deficit 55, Ilfov – 11 localităţi, deficit 52 şi Dolj – 18 localităţi, deficit 50.
Un mare semn de întrebare privind experţii electorali
Conform reglementărilor în vigoare, pot face parte din corpul experţilor electorali persoane care îndeplinesc următoarele condiţii:
-
au cetăţenia română;
-
cunosc limba română, scris şi vorbit;
-
au drept de vot;
-
au o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcţiei;
-
nu fac parte dintr-un partid politic;
-
au absolvit cel puţin învăţământul general obligatoriu;
-
nu sunt urmărite penal, trimise în judecată penală sau condamnate penal.
Toate bune şi frumoase, numai că neapartenenţa la un partid politic nu poate fi real verificată. Cei care doresc să fie experţi electorali trebuie crezuţi pe cuvânt că nu au carnet. Dar nu este vorba doar de carnet. Există şi simpatizanţi ai partidelor politice, există şi activişti sau voluntari fără carnet. În mediul rural sau în comunităţile urbane mici, este mai uşor de “detectat” dacă este cineva membru sau simpatizant al vreunui partid politic. Dar în oraşele mari şi în municipii acest lucru este imposibil. Şi ar mai fi o problemă, cea legată de studii. De ce nu s-a impus drept condiţie minimă, studii liceale?
Ceva la care nu s-a gândit nimeni
Începând cu alegerile locale din acest an, toţi alegătorii se vor preînregistra electornic în secţiile de votare, pentru a se evita votul multiplu. Din păcate nu s-a gândit nimeni până acum să organizeze o simulare la nivelul vreunui judeţ. Se ştie foarte bine că în România sistemele de înregistrare electronică cad ca popicele atunci când este un flux mare de persoane. Ceea ce s-a întâmplat în mai multe rânduri cu cardul de sănătate, se pare că s-a uitat. Evident, o simulare la nivelul unui judeţ, este dificil de organizat. Totuşi, se putea încerca. Se alegea un judeţ cu preponderent rural şi cu concursul autorităţilor locale, a bisericii şi chiar a partidelor politice, se putea foarte bine efectua o simulare timp de două ore cu un vârf de înregistrări. Nu credem că ar fi existat opoziţie din partea cetăţenilor, ca într-o duminică, după slujba de la biserică, să îşi sacrifice 20 sau 30 de minute pentru a participa la o simulare. S-at fi putut observa cum se comportă echipamentele electronice într-o periodă de flux la vârf la secţiile de votare. Ne întrebăm ce se va întâmpla dacă vor exista blocaje repetate în ziua votării.
