O modificare legislativă inutilă la prima vedere. Care sunt totuşi avantajele PSD. O expunere de motive tupeistă. Cine sunt susţinătorii încurajării traseismului politic.
O modificare a statului inutilă la prima vedere
PSD a înregistrat zilele trecute la Senat o propunere legislativă care aduce o modificare la statutul parlamentarilor. Concret este vorba de alin.3 al art.38, care prevede: “senatorii şi deputaţii îşi pot organiza birouri parlamentare la solicitarea partidelor politice din partea cărora au candidat”. Varianta modificată sună astfel: “senatorii şi deputaţii îşi pot organiza birouri parlamentare la solicitarea partidelor politice din care fac parte”. Ce se poate înţelege din această modificare: că spre deosebire de statutul actual care nu permite înfiinţarea de birouri parlamentare pentru cei care au plecat din partidul pe lista căruia au intrat în Parlament, noua variantă va permite şi migratorilor să beneficieze de birouri parlamentare. Totuşi, la prima vedere
această modificare pare de neînţeles şi este pur şi simplu inutilă. De ce? Pentru că absolut toţi senatorii şi deputaţii obţin dreptul de a avea birou parlamentar (sau mai multe) la începutul fiecărei legislaturi, când toţi însă sunt în partidul care i-a promovat, mai mult ei îşi menţin birourile parlamentare şi dacă schimbă “n” partide. Statutul NU prevede nicio modalitate de pierdere a dreptului de a avea birou parlmentar. Iar HCDS nr.5/2013 pentru aprobarea Normelor privind modul de utilizare şi justificare a sumei forfetare pentru cheltuieli de organizare şi funcţionare a birourilor parlamentare, prevede că “Fondul (suma forfetară ce se acordă pentru organizarea unui birou parlamentar – n.a.) nu se mai constituie pentru deputatul sau senatorul căruia îi încetează mandatul prin demisie, prin pierderea drepturilor electorale, prin incompatibilitate ori deces, începând cu luna următoare celei în care are loc evenimentul respectiv”. Deci, se poate observa şi din acest text că iniţiativa legisltivă pare că este inutilă.
Şi totuşi modificarea are un rost
Privind în perspectivă, modificarea adusă de PSD statului parlamentar are un rost şi reprezintă o măsură (una din multe altele) prin care social-democraţii vor să se asigure că vor instala un guvern PSD la Palatul Victoria. Se ştie, noul guvern se votează în Parlament la două săptămâni după alegeri. Formalităţile efectuate de senatori şi deputaţi pentru obţinerea dreptului de organizare a unui birou parlamentar durează în jur de două-trei săptămâni după depunerea jurământului. Dacă PSD ar avea o majoritate extrem de fragilă, sau s-ar afla la egalitate cu un alt partid sau coaliţie, singura soluţie pentru constituirea unei majorităţi o reprezintă racolarea din primele zile, înainte de votul pentru guvern, a unor parlamentari de la alte partide. Ori, pe actualul statut, racolarea în primele zile din noua legislatură ar fi imposibilă, pentru că niciun deputat sau senator nu ar fi nebun să plece la alt partid şi să nu mai poată beneficia de birou parlamentar şi, mai ales, suma forfetară aferentă. Pe noua variantă a statulului orice parlamentar poate migra în secunda doi, după ce a depus jurământul şi nu va avea vreo problemă în a-şi face birou parlamentar şi de a beneficia de suma forfetară aferentă. Există însă şi reversul medaliei, şi nu ar fi pentru prima oară: de această prevedere să beneficieze alt partid politic.
Explicaţiile unui semnatar
Iniţiativa legislativă a PSD are 32 de semnături. Cotidianul.ro a discutat cu unul dintre semnatari. “Eu sunt doar semnatar, deci susţinător al iniţiativei legislative. Autor este primul care apare semnat pe expunerea de motive, dar sunt cazuri când şi al doilea şi al treilea semnatari să fie şi ei autori. Nu ştiu care este situaţia în cazul de faţă. Când s-a venit la mine pentru semnătură, mi s-a explicat că modificarea se datorează unor vorbe ale altora ce se aud prin parlament legat de drepturile de organizare a birourilor parlamentaare, se datorează şi faptului că se deschide posibilitatea de a avea birouri parlamentare în Bucureşti şi în alte localităţi”, ne-a declarat senatorul Alexandru Cordoş.
Explicaţiile primite de interlocuitorul nostru ne mai trimit şi pe o altă pistă. Cea a racolărilor fără probleme, oricând, în timpul desfăşurării legislaturii. Concret, dacă se racolează un parlamentar din judeţul X, dar care domiciliază în Bucureşti sau alt judeţ decât cel în care a candidat, pe statutul actual, respectivul parlamentar migrator nu îşi va putea deschide şi un birou parlamentar în Bucureşti sau alt judeţ. În urma modificării statului, parlamentarul migrator va putea să-şi organizeze unde vrea biroul parlamentar. Fără această modificare, racolarea ar fi ceva mai dificilă, mai ales dacă respectivul parlamentar vrea să renunţe la biroul parlamentar din judeţul în care a fost ales şi unde a fost trimis de la “centru”.
O expunere de motive care spune totul pe faţă
În expunerea de motive care însoţeşte iniţiativa legislativă, autorul (sau autorii) spun:
“Mutaţiile intervenite în structura grupurilor parlamentare existente, ca urmare a sciziunii ce se poate produce în cadrul partidelor sau a migraţiei parlamentarilor de la un grup la altul, sau a părăsirii unui grup fără aflilierea la altul sunt posibile, în condiţiile în care Constituţia stabileşte, expres, că orice mandat imperativ este nul. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant asupra posibilităţii neîngrătite a parlamentarilor de a trece de la un grup parlamentar la altul, de a se afilia la un grup parlamentar sau de a constituiun grup format din parlamentari independenţi, sancţionând de fiecare dată când a fost sesizată, normele regulamentare care limitau acest drept, norme apreciate, în esenţă, ca fiind în contradicţie cu dispoziţiile art.69, alin.2 din Constituţie, care respinge orice formă de mandat imperativ. Faţă de aceste considerente constituţionale, propunem modificarea dispoziţiilor art.38, alin.3 din….”.
După cum se poate observa, aici se spun lucrurile pe faţă, şi anume că iniţiativa legislativă serveşte parlamentarii traseişti. Numai că se forţează nota şi cu tupeu se afirmă că iniţiativa legislativă se aliniază la Constituţie. Ori lucrurile nu stau chiar aşa. Constituţia nu încurajează traseismul, cum lasă autorii de înţeles, ci nu o poate împiedica, din cauza art.69, ceea ce este cu totul altceva.
Cine sunt senatorii care vor să încurajeze traseismul
Pentru cele 4 cuvinte care modifică legea, au semnat 32 de senatori. Evident, autorul este unul singur, dar în analele parlamentarismului românesc, toţi cei 32 vor apărea ca iniţiatori. Senatorii care mai dau un bobârnac democraţiei, şi încurajează traseismul politic sunt: Fifor Mihai-Viorel – autorul modificării, Andronescu Ecaterina, Belacurencu Trifon, Bereanu Neculai, Bodog Florian Dorel, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel-Daniel, Cadăr Leonard, Chelaru Ioan, Chiriac Viorel, Coca Laurenţiu-Florian, Constantinescu Florin, Cordoş Alexandru, Coste Marius, Deneş Ioan, Donţu Ovidiu-Liviu, Dumitrescu Florinel, Duruţ Aurel, Federovici Doina-Elena, Firea Gabriela, Frătean Petru-Alexandru, Marin Nicolae, Moga Nicolae, Mohanu Nicolae, Pavel Marian, Rotaru Ion, Savu Daniel, Suciu Matei, Tămagă Constantin, Teodorovici Eugen-Orlando, Voinea Florea – toţi senatori PSD şi Cristache Iulian – senator UNPR.
