Ministrul Justiției, Raluca Prună, afirmă că ordonanța adoptată vineri de Guvern privind interceptările nu restrânge drepturi și libertăți, ci „tocmai le face efective”, susținând în același timp că „cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic”. Potrivit ministrului, competențele SRI de cercetare penală specială după OUG „sunt exclusiv limitate la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pentru infracțiuni din titlul X din Codul Penal și terorism”, iar „pentru toate aceste infracțiuni urmărirea penală este proprie, i.e. exclusiv la procuror, la nimeni altcineva”.
”Câteva clarificări esențiale, tot pentru formatorii de opinie. 1 — Ordonanțele de urgență sunt acte cu putere de lege. 2 — OUG adoptată vineri nu restrânge drepturi și libertăți, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic. 3 — SRI nu a primit absolut nicio competență pe care nu o avea până la decizia 51/2016 a CCR. Competențele sale de cercetare penală specială după OUG sunt exclusiv limitate la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pentru infracțiuni din titlul X din Codul Penal și terorism. Pentru toate aceste infracțiuni urmărirea penală este proprie, i.e. exclusiv la procuror, la nimeni altcineva — nu polițist, fie el și judiciar, nu alt organ de cercetare penală specială. România nu face aici nicio excepție. Celor care invocă incorect exemplul altor state membre le sugerez să se uite la agenda europeană pe JAI”, a scris ministrul, luni, pe pagina sa de Facebook.
Totodată ministrul spune că ”OUG este o soluție provizorie, dar necesară, dată fiind decizia CCR care impunea de pe o zi pe alta o soluție”.
”Ea (ordonanța – nr.) nu exclude, ci deschide dezbaterea publică necesară despre ce soluție alege societatea românească. Cu titlu personal, mi se pare suprarealist să văd reacțiile unor foști înalți demnitari, care știau exact cum stau lucrurile de vreo 10 ani încoace (referire la Băsescu, cel mai probabil- nr.), le-au girat, ca acum să le denunțe comme du jamais vu, ale cavalerilor luptei anti-corupție instituționali sau din societatea civilă care știau de asemenea și nu au găsit temei să se despartă în tot acest timp. Nu e bai, adevărul separă întotdeauna apele. În fine, sunt fericită că decizia CCR a creat breșa detașării poliției judiciare în parchete. E un început”, a mai scris Raluca Prună.
Totodată, într-o declarație susținută luni, Prună a spus că sunt nefondate criticile apărute în spațiul public, conform cărora ar fi înființat o direcție a Securității prin ordonanța de urgență privind interceptările.
„Toate aceste critici cum că am înființat nu știu ce direcție a Securității sunt complet nefondate. În fond, SRI, în materia siguranței naționale, titlul 10 din Codul penal, și în materie de terorism, nu face decât să își păstreze atribuțiile pe care le avea și înainte de decizia Curții Constituționale. Având în vedere că decizia Curții restrânge foarte mult definiția ‘organ de cercetare penală’, la procuror și polițist, nu exista altă soluție. Eu invit pe toată lumea care critică această ordonanță să se uite la ultimele atentate și să se întrebe dacă noi putem combate terorismul într-un mod, cum să zic, amatoristic și eu cred că nu. Cred că agenda europeană și agenda românească fac în așa fel încât să fi fost obligația mea ca ministru să fac o asemenea propunere. Nu am niciun fel de regret și nu îmi pare rău că am făcut acest lucru”, le-a spus Raluca Prună jurnaliștilor, înainte de a participa la prezentarea bilanțului Parchetului General pe anul 2015.
„În ce constă atribuția de cercetare penală a SRI? Constă exclusiv în punerea de executare a mandatului de supraveghere tehnică. Nimic mai mult. Iar celor care spun că SRI, prin această ordonanță, reține, arestează, ridică de pe stradă le spun că sunt afirmații complet nefondate și iresponsabile. Și le mai spun că în materia acestor infracțiuni urmărirea penală este exclusiv a procurorului, în care nimeni, nici măcar polițistul judiciar, nu poate face nimic dacă nu îi cere procurorul”, a afirmat ministrul Justiției.
