Stejarul plantat de Regele Ferdinand I în 1 mai 1923 în Piața Libertății din Timișoara va fi tăiat. Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, spune că a fost grav afectat de lucrările de reabilitare a pieței și s-a uscat.
„Un moment dureros pentru Timișoara – tăiem stejarul din Piața Libertății care a fost plantat de Regele Ferdinand I în 1 mai 1923. A fost grav afectat de lucrările de reabilitare a pieței, s-a uscat de câțiva ani și nu mai putea fi salvat.
Mă bucur mult că Majestatea Sa Margareta a acceptat invitația mea de a planta, săptămâna viitoare, în locul lui un alt stejar, ca semn de respect pentru legătura istorică pe care Timișoara o are cu Casa Regală și pentru valorile comune pe care le împărtășim.
Trunchiul stejarului sădit de Regele Ferdinand I va fi donat Facultății de Arte și Design din Timișoara și va fi transformat într-o operă de artă care va fi amplasată într-un spațiu public.
Acum facem tot posibilul să salvăm celălalt stejar din Piața, plantat tot în 1923 de Regina Maria. Intervențiile au fost recomandate în urma unui studiu realizat de specialiștii Asociației Peisagiștilor din România (ASOP) – Filiala Teritorială Vest pentru a-l proteja, a scris Fritz pe pagina sa de Facebook.


(editat) de Carol I a dat ordin pentru a face rost de bani sa topeasca cele 300 de tablite de aur, unele din ele cantarind si 10 kg, gasite pe locul unde s-a construit Castelul Peles. Numai pentru asta merita impuscat si detronat urgent. „In
anul 1875, cu ocazia construirii Castelului Peles, […] s-a descoperit
un tezaur de aur, compus din mai multe tablete scrise in relief si alte
obiecte de aur. Din ignoranta -tezaurul fiind privit doar ca valoare de
aur- a fost cedat de catre guvernul procarlist Lascar Catargi
domnitorului Carol I de Hohenzollern. Operatia a fost efectuata prin
administratia locala si jandarmi, in cea mai mare taina si, astfel,
tezaurul cu piese de aur, care ar fi fost impresionante, a disparut.
Posteritatii au ramas doar copiile efectuate pe metal nepretios de
autoritatile locale, la atelierele metalice […], care au constituit
nucleul fabricii de cuie, infiintata apoi in Sinaia in anul 1892.
Facsimilele au ramas in pastrare la Manastirea Sfantul Nicolae din
Sinaia. Traditia a fost transmisa de fostii primari ai comunei Sinaia:
Gh. Gatej, I. Suvrezeanu, I. Manoilescu, Ghita Ionescu, I. Stoicescu,
Gh. Matheescu, inginerul silvic Vasile Al. Ionescu,[…] domiciliat in
Sinaia inca din 1921, si pe care o vizitase inca din 1912.”