Cumpărături militare la comun: 14 state, printre care şi România

Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot, relatează Reuters.

Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles.

Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria.

Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un ”plus de securitate pentru toată Europa”. El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată.

Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Vasile Dîncu, în presa străină

România ia măsuri pentru a se echipa cu tehnologii militare, cum sunt dronele turce Bayraktar şi sistemul antiaerian israelian ”Domul de Fier”, cu scopul de a-şi îmbunătăţi capacitatea defensivă în faţa expansionismului Rusiei, a declarat ministrul apărării român, Vasile Dîncu, într-un interviu pentru EFE realizat via e-mail şi difuzat joi de agenţia de presă spaniolă.

”Forţele Terestre intenţionează să achiziţioneze trei sisteme de aeronave fără echipaj uman la bord UAS Bayraktar TB2”, a menţionat Dîncu, amintind că Parlamentul României şi-a dat acordul pentru începerea procesului de achiziţie şi a confirmat şi interesul României pentru sistemul ”Domul de Fier”.

Produse de compania turcă Baykar, dronele Bayraktar au fost folosite cu succes de armata Azerbaidjanului în războiul cu Armenia (pe tema suveranităţii asupra enclavei Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, care este populată de armeni – n.r.), şi reprezintă unul dintre principalele puncte de rezistenţă ale Forţelor Armate ale Ucrainei, pentru a face faţă invaziei ruse asupra acestei ţări care are graniţă comună cu România, aminteşte EFE.

Despre sistemul ”Domul de Fier”, ministrul Dîncu a afirmat că executivul din care face parte ”este interesat de implementarea unui sistem integrat de apărare antiaeriană cu baza la sol”. ”Avem multe posibilităţi pentru a fi protejaţi în viitor cu ajutorul acestui nou tip de sistem”, a insistat Dîncu.

”În aceste momente, specialiştii noştri lucrează la principiile unui program de dotare care are ca obiectiv achiziţionarea de sisteme de apărare aeriană”, a adăugat ministrul român.

Dîncu a fost primit în septembrie la Tel Aviv de omologul său israelian Benny Gantz, scrie EFE, care aminteşte că, potrivit presei, cei doi oficiali au vorbit despre posibila achiziţie a sistemului ”Domul de Fier” de către România, care ar deveni prima ţară europeană ce ar deţine această tehnologie.

România a intrat în NATO în 2004 şi are relaţii excelente atât cu Israelul, cât şi cu SUA, notează EFE. Administraţia de la Washington a participat la dezvoltarea sistemului ”Domul de Fier” şi acordul său este indispensabil pentru transferul acestuia către orice altă ţară terţă, adaugă agenţia de presă citată.

Sistemul a funcţionat cu succes în toate conflictele militare dintre Israel şi gruparea armată palestiniană Hamas din ultimul deceniu, reuşind să intercepteze circa 90% din rachetele lansate împotriva obiectivelor militare şi civile israeliene.

De când Rusia a invadat la scară largă Ucraina, la 24 februarie, România a pus în mişcare procesul de achiziţie de sisteme de apărare aeriană portabilă, cunoscute după acronimul lor în limba engleză drept MANPAD. Încă nu s-a stabilit compania câştigătoare a licitaţiei, scrie EFE.

Autorităţile române au adoptat totodată o lege care permite cumpărarea a ”32 de avioane F-16 din excedentul Norvegiei”, ceea ce, potrivit lui Dîncu, ar presupune ”un pas important în dezvoltarea” Forţelor Aeriene ale României.

Urmând paşii făcuţi de altă ţară vecină cu Ucraina, Polonia, membră a Uniunii Europene şi a NATO, Bucureştiul se orientează inclusiv către Coreea de Sud pentru a-şi întări capacitatea de descurajare în faţa Rusiei, a cărei invazie în Ucraina a adus războiul la doar câteva sute de kilometri de teritoriul României.

În septembrie, la câteva zile după ce a vizitat Israelul, ministrul Dîncu s-a deplasat la Seul pentru a relansa cooperarea între cele două ţări în domeniul apărării.

”Am avut întâlniri cu preşedintele Comisiei pentru Apărare Naţională şi cu ministrul Administraţiei Programului de Achiziţii pentru Apărare”, a amintit ministrul român.

Totodată, Dîncu a explicat că a invitat ”companiile sud-coreene din industria apărării să-şi îndrepte atenţia către programele de dotare a Armatei Române”.

Foto Arhivă