Problema (17)

In acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz PROBLEMA apărută la Editura Hasefer în 2019.

Să se întoarcă în Ucraina? „Separatiştii din Doneţk obligă evreii să-şi declare religia şi averile, altfel riscă deportarea” este titlul unui articol semnat de Bianca Andrieş în Adevărul.ro din 18.04.2014.

Să revină în Polonia? Într-un material de la Deutsche Welle preluat de ziarul Adevărul din 3.10.2018, e povestită istoria lui Jósef Lebenbaum care, în 1968 avea 38 de ani, era jurnalist şi s-a pomenit că i s-a retras cetăţenia poloneză, la fel ca majorităţii evreilor supravieţuitori şi urmaşi ai supravieţuitorilor: „Aveam 38 de ani şi eram în mijlocul carierei mele. Brusc, mi-am pierdut munca, colegii, locuinţa. Şi cultura poloneză, în care crescusem”, a spus Lebenbaum în dialog cu DW. 

“Pe 8 martie 1968, poliţia din Varşovia a trecut la represalii împotriva studenţilor care protestau faţă de cenzura şi intimidarea persoanelor critice la adresa guvernării. Liderii protestelor au fost catalogaţi drept sionişti anti-polonezi, a urmat o campanie de ură antisemită iniţiată de stat şi răspândită în toată ţara. S-au organizat manifestaţii de amploare, vina pentru toate slăbiciunile sistemului comunist a fost pusă în seama evreilor aflaţi în funcţii administrative înalte. <Sioniştii înapoi în Sion!>, s-a strigat la congresele de partid, se urmărea trimiterea evreilor, consideraţi în general anti-polonezi, în Israel. Între 1968 şi sfârşitul lui1972, cam 20.000 de evrei au fost obligaţi să părăsească Polonia.

Lui Józef Lebenbaum i s-a reproşat că a scris comentarii pro-israeliene în timpul Războiului de şase zile (1967) dintre Israel şi ţările arabe¹. <Poziţia mea era similară cu prevederile dreptului internaţional şi nu cu propaganda de atunci a Varşoviei, care lua partea statelor arabe>, spune Lebenbaum. Acuzaţiile aduse au fost doar un pretext pentru alungarea sa din ţară, crede el. Şi nu a fost singurul în această situaţie. Toţi evreii polonezi au fost acuzaţi că ar fi avut o poziţie pro-israeliană.”

Continuiarea: citez din acelaşi material: “Au trecut 50 de ani de la alungarea în masă din Polonia a evreilor iar momentul coincide cu dezbaterea controversatei Legi a Holocaustului. Legea interzice ca polonezii să fie acuzaţi de crimele comise de nazişti. Israelul, SUA şi unii istorici polonezi se tem însă că astfel vor fi negate toate crimele comise de cetăţeni polonezi asupra concetăţenilor lor evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Dezbaterea actuală a declanşat în presă şi reţelele sociale un nou val de ură antisemită, arată Dariusz Stola, şef al Muzeului Istoriei Evreilor Polonezi. <Există asemănări între retorica antisemită de acum şi minciunile propagate în 1968. Ca şi cum antisemiţii ar fi căpătat din nou încredere de sine>, a declarat el în dialog cu DW. Azi, se poate citi în reţelele sociale poloneze de exemplu: <Lobbyul de stânga de la Bruxelles este controlat de evrei şi de Israel> sau <Păcat că nu am dat afară toţi evreii în 1968. Acum şi-au recăpătat importanţa>. Józef Lebenbaum spune că retorica antisemită îl întristează. Că îi aduce aminte de 1968, atunci când i-a fost retrasă cetăţenia poloneză. (..)

Mulţi dintre evreii alungaţi acum 50 de ani nu mai vor să audă de Polonia şi nu s-au mai întors. Dar Lebenbaum nu a putut şi nu a vrut să-şi uite rădăcinile poloneze. În anii 90 a fost posibil să-şi recapete paşaportul polonez şi s-a întors la Varşovia, oraşul său natal. Chiar dacă cuvintele antisemite îl dor, nu se gândeşte să-şi părăsească din nou patria: <Niciodată nu am fost supărat pe ţara Polonia>.” (Monika Sieradzka – Deutsche Welle)

Dar adevărul este că proporţia celor întorşi definitiv din Israel în ţările de origine este nesemnificativ, deşi cordonul ombilical, tăiat în mod brutal, continuă să doară.

Să plece în Ungaria? „De la venirea la putere a guvernului Fidesz al premierului Victor Orban care se află acum la al doilea mandat, în Ungaria s-au intensificat manifestările antisemite, aceasta mai ales datorită prezenţei în Parlament a partidului de extremă dreapta Jobbik. Formaţiunea politică ajunsă pe locul trei în alegeri şi acum în unele sondaje chiar pe locul doi, a îmbrăţişat o ideologie rasistă, ţintele principale de atac fiind romii şi evreii, respectiv Israelul. Jobbik nu a pregetat să aibă ieşiri rasiste, antisemite nici în Parlament, declaraţiile unor deputaţi nefiind condamnate cu prea multă tărie de către partidul de guvernământ. Adevărul este că Fidesz, care condamnă antisemitsmul, a preluat o serie de idei ale partidului Jobbik…²”

În judeţul Békés din răsăritul Ungariei, la Békéscsaba, se organizează în fiecare toamnă comemorarea Holocaustului, ţinând cont că din miile de evrei ridicaţi în vara lui 1944, s-au întors doar câteva zeci³. În mica sinagogă, clădită ulterior, se află lista celor ce nu au mai revenit, iar în curte, în faţa vechiului cimitir evreiesc, s-a ridicat un zid unde sunt fixate plăci cu numele tututor martirilor. La eveniment participă puţinii evrei care mai trăiesc la Békéscsaba, numeroşi creştini, demnitari, diplomaţi acreditaţi în Ungaria. Discursurile sunt decente, dar cu vreo doi ani în urmă, rabinul de Seget şi-a început alocuţiunea cu „Evrei, părăsiţi Ungaria cât mai aveţi timp!”, iar în 2017, un supravieţuitor de la Auschwitz a spus că toate vorbele auzite sunt frumoase, dar în Ungaria 30% din populaţie se declară antisemită, iar 60% spun că nu iubesc evreii.

Unde să plece evreii din ţara în care s-au născut? Situaţia evreilor nu s-a deteriorat nicidecum numai în aceste ţări. Cu o ciclicitate ce pare a fi veşnică, antisemitismul apare periodic, mai accentuat sau mai discret, în cele mai diferite puncte de pe glob, fără să ţină cont de nivelul de dezvoltare intelectuală sau de momentul nivelului economic al populaţiei băştinaşe. Chiar şi în ţările orientale, în Pakistan, de pildă, populaţia, fără să cunoască tragediile din Europa, îi acuză pe evrei de toate relele, de pildă, că ar complota cu India împotriva ţării lor, iar Hitler este socotit un „erou exemplar, un om cumpătat, un mare general”. Cei ce-l slăvesc în Pakistan, prin afişarea de portrete sau numiri de firme, declară că n-au auzit de Holocaust, iar comunitatea de evrei se ascunde şi stă într-o permanentă alertă.

Aşa că declaraţia unui înalt demnitar al Uniunii Europene vine în mod firesc: ”Vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat recent că Europa ar putea să se confrunte cu un adevărat exod al evreilor, dacă nu va exista un răspuns concret al autorităţilor în privinţa antisemitismului, informează BBC. Europa se confruntă cu o provocare uriaşă în privinţa convingerii evreilor să nu emigreze. În unele ţări din Uniunea Europeană, multe comunităţi evreieşti aproape că nu mai sunt sigure că au un viitor aici”. De asemenea, aceasta a mai spus că ignorarea situaţiei evreilor va pune la îndoială una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene. „Putem să vorbim despre piaţa internă, despre problema monedei euro, dar dacă vom ignora situaţia aceasta (a evreilor în Europa – n.r.) atunci vom pune la îndoială valoarea fundamentală a Uniunii Europene, şi anume că aici există loc pentru toată lumea”, a mai declarat Frans Timmermans.  Patru evrei au fost ucişi în luarea de ostatici de la magazinul cu alimente cuşer, din cartierul parizian Porte de Vincennes. Cu toate acestea, un angajat musulman, pe nume Lassana Bathily, a reuşit să ascundă mai mulţi cetăţeni evrei din calea teroriştilor, salvându-le astfel viaţa.⁴.”

La rândul său, „ministrul izraelian pentru Diaspora a dezvăluit rezultatele celui mai avansat sistem de monitorizare a postărilor din social media, care analizează conţinutul antisemit. În urma rezultatelor, a fost alcătuit topul celor mai antisemite oraşe, în funcţie de postările cu conţinut antisemit, iar Bucureştiul se clasează pe locul trei.
Software-ul, numit Anti-Semitism Cyber Monitoring System sau pe scurt ACMS, este <cel mai avansat sistem din lume de monitorizare a antisemitismului in timp real>, potrivit ministrului izraelian.

ACMS analizează postările antisemite din social media şi poate detecta cât de mult au fost acestea distribuite, cine anume le distribuie, dar şi ţările şi oraşele care produc cel mai mult conţinut antisemit, scrie Times of Israel. În procesul de scanare a conţinutului, sistemul foloseşte definiţia antisemitismului dată de Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului. Acesta va monitoriza iniţial postările în limbile engleză, arabă, franceză şi germană, de pe Facebook si Twitter, urmând să se extindă şi în alte platforme şi limbi.

Pe parcursul unei luni de testare, sistemul a detectat 409.000 postări antisemite, publicate de 30.000 de utilizatori, potrivit ministrului.

Cele mai antisemite oraşe, potrivit sistemului, sunt: Santiago (Chile), Dnipro (Ucraina) si Bucureşti (Romania).

Oraşele din ţările vestice care au înregistrat conţinut antisemit semnificativ au fost Paris si Londra, potrivit ministrului.⁵”.

Ciudat! Aşa cum am observat, cele trei oraşe incriminate nu folosesc în mod oficial nici engleza, nici araba, nici franceza şi nici germana, rezultatele studiului îmi ridică un serios semn de întrebare. În România, cel puţin, marea majoritate a postărilor sunt în limba română. Dar, e adevărat, postări antisemite se pot găsi cu duiumul. Şi atunci?

Unde să plece evreii care pleacă?