Trei posibilităţi de noi cabinete la Palatul Victoria. Cine are şi cine nu are majoritate. Cu sau fără UNPR. Când încep consultările la Cotroceni.
- Ultima şedinţă de guvern prezidată de Victor Ponta/depunerea mandatului
Miercuri după-amiază s-a desfăşurat ultima şedinţă a Cabinetului Ponta IV. Nu este exclus ca pe ultima sută de metri – vom observa acest aspect în viitoarele monitoare oficiale – să se fi dat un „tun” sau două. După terminarea şedinţei, premierul îşi depune mandatul, la fel ca şi toţi ceilalţi membri ai guvernului la Administraţia Prezidenţială.
- Preşedintele României numeşte un prim-ministru interimar
Klaus Iohannis, imediat după oficializarea depunerii mandatului, numeşte un prim-ministru interimar, care poate fi oricare dintre membrii actualului cabinet. Nimeni altcineva nu poate propune un premier interimar, nici Victor Ponta, cel care a sugerat că ar avea această calitate şi l-a nominalizat pe ministrul Mircea Duşa. Interimatul durează maxim 45 de zile. În toată această perioadă, conform art.110 din Contituţie, alin.4, atribuţiile guvernului interimar sunt limitate. „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”.
- Se poate ajunge la alegeri anticipate?
Există la ora actuală două discuţii privind viitorul Executiv. PNL a declarat oficial că va propune alegeri anticipate. PSD, UNPR şi ALDE s-au pronunţat deja împotriva acestei soluţii. La alegeri anticipate se poate ajunge prin două situaţii. Una este prevăzută de Constituţie la art.89, alin.1: „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. La prima vedere, această procedură este destul de greoaie şi de durată. Atenţie însă, termenul de 60 de zile este unul maximal. Două invalidări de noi guverne pot fi făcute şi în 2 săptămâni. Dar oricum mai sunt procedurile până la organizarea de alegeri şi s-ar putea ajunge la urne imediat după sărbători. Ceea ce probabil nu va fi agreat de nimeni. A doua variantă pentru a se ajunge la alegeri anticipate o reprezintă demisia în bloc a parlamentarilor. Cum PSD, UNPR şi ALDE au anunţat deja că nu doresc anticipate, atunci doar demisia tuturor senatorilor şi deputaţilor PNL este inutilă, pentru că Parlamentul va avea majoritatea necesară pentru a-şi continua activitatea.
- Un nou guvern la prima sau la a doua „strigare”
Cum se pare că varianta anticipatelor este dificil de atins, singura soluţie o reprezintă formarea unui nou guvern. Toate partidele vor fi chemate la Palatul Cotroceni – joi 5 noiembrie, sau cel târziu vineri 6 noiembrie, conform declaraţiei de miercuri a şefului statului – la consultări cu preşedintele Klaus Iohannis, pentru că la ora actuală nu există un partid care să aibă majoritate calificată în Parlament: 50% + 1 din numărul parlamentarilor din fiecare Cameră. Se întrevăd doar trei soluţii: guvern de uniune naţională (ar fi soluţia cea mai indicată în actualul context) – preşedintele va propune premierul, guvern de coaliţie – preşedintele va desemna premierul care va fi un membru al partidelor care vor forma coaliţia; premierul desemnat va fi în acest caz fie propunerea venită de la liderii coaliţiei, fie o altă persoană din coaliţie propusă de preşedinte, dar care trebuie şi să accepte; guvern minoritar cu desemnarea premierului agreat de partid sau de preşedinte. În cazul unui guvern de uniune naţională sau în cazul unui guvern minoritar, este posibil ca el să nu treacă de prima dată în Parlament, dacă numele premierului nu va fi agreat de către PSD, UNPR şi ALDE. Dar un al doilea guvern va trece, pentru că majoritatea senatorilor şi deputaţilor nu doresc dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate.
Posibilităţi de guverne
În ceea ce priveşte un cabinet de coaliţie, doar unul în jurul PSD ar fi unul care să deţină o oarecare majoritate. Dar deja sunt discuţii contradictorii în spaţiul public. Liviu Dragnea a lăsat de înţeles că nu mai intră în combinaţie cu UNPR, dar Gabriel Oprea a afirmat clar că doar el personal nu va mai face parte din guvern, în schimb UNPR va intra într-un cabinet de coaliţie. Ţinând cont de cele două poziţii, avem două posibilităţi în cazul unui guvern de coaliţie:
– coaliţie PSD – ALDE – UNPR, deci varianta actuală, care are majoritate lejeră în Camera Deputaţilor şi relativ la limită în Senat.
– Coaliţie PSD – ALDE – UDMR – minorităţi: total 196 deputaţi (majoritate necesară, 191 deputaţi); total 83 de senatori (majoritate necesară, 83 senatori).
Chiar dacă în al doilea caz este vorba de o majoritate la limită, mai mult ca sigur pe faţă sau „underground” UNPR va susţine în Parlament coaliţia.
Un guvern minoritar poate avea mai multe variante: PSD – singur, PSD + ALDE, PNL – singur, PNL + UDMR sau PNL + UDMR + PND + Minorităţi. Niciuna dintre respectivele variante nu va avea majoritate în Parlament, eventual doar un cabinet minoritar PSD + ALDE, dar va avea nevoie de voturile UNPR. Un guvern minoritar are posibilităţi limitate de a-şi impune programul, proiecte de legi etc, pentru că ar putea fi respinse de către Opoziţie, care va deţine majoritatea.
