Îți lasă gura apă! Degustarea cârnaților bănățeni. Johann Janzer, Heinrich Tommi, Karl Meitrth și Jurgen Metzger sunt patru prieteni, șvabi din localitatea Sânandrei care au plecat în noua lor patrie, Germania, cu mulți ani în urmă, dar au păstrat legătura între ei și în țara landurilor, iar recent au revenit împreună la Jimbolia, unde au participat la ediția din acest an a festivalului intitulat ‘Degustarea cârnaților bănățeni’ (Worschtkoschtprob).
‘Degustarea cârnaților’ a fost inițiată de către redactorii ziarului ‘Neue Banater Zeitung’ în perioada anilor 1970, când cititorii aduceau la redacție diferite mostre din produse făcute în gospodăria proprie, pentru degustare. Și astfel s-a născut un concurs despre cei mai buni cârnați, având un ‘juriu al degustător’ format din redactori. Din anul 1995, publicația ‘Banater Zeitung’ a decis să organizeze o manifestare publică, mizând în continuare pe pasiunea bănățenilor pentru cârnați. Succesul înregistrat, cu sute de participanți, a încurajat mult organizarea în continuare a manifestării.
Johann Janzer, președintele Asociației Șvabilor din Sânandrei emigrați în Germania, a declarat că toți cei patru prieteni au venit cu mostre de cârnați în portbagaj, pe care i-au făcut acolo, după rețetele pe care le-au preluat de la părinți și bunici când trăiau în România.
De la cei patru am aflat că șvabii nu sacrificau porcii înainte de Crăciun, la Ignat, ci în octombrie, cel târziu în noiembrie, pentru ca de Crăciun produsele să fie afumate și numai bune de consum.
‘Suntem patru prieteni care am venit din Germania cu cârnați pentru acest eveniment. Am făcut cârnați, am fost și acum patru ani și ne-a plăcut mult acest festival al cârnaților bănățeni, de aceea am revenit și vom mai veni. Noi facem și în Germania cârnați așa cum am făcut în Sânandrei. Și părinții și bunicii noștri au făcut și am furat de la ei meșteșugul. Avem două feluri de cârnați. Anul trecut am fost la Lovrin și a fost frumos. În Germania nu este un astfel de festival al degustării cârnaților. Eu vin din Regensburg (Bavaria), iar prietenii mei sunt din Ludwigsburg (Baden-Wurttemberg), din Augsburg și din Heilbronn. Este un prilej fericit de a fi din nou împreună, de această dată la Jimbolia’, a spus Johann Janzer.
De la el am aflat secretul care duce la obținerea celor mai buni cârnați: se folosește carnea grasă de porc, care dă savoare, măcinată manual și amestecată cu sare, usturoi, boia, piper. După ce sunt umpluți, cârnații se pun la zvântat o zi, pe o tijă, apoi sunt duși la afumat, la coșul casei.
‘Nu folosim fum de la lemn de brad, pentru că este prea puternic și schimbă aroma. Se folosește fag, iar noi foloseam fum de salcâm. La afumat îi lăsăm între trei și maximum cinci zile. Noi nu am făcut niciodată cârnații la Ignat, ci întotdeauna, la sfârșit de octombrie sau noiembrie. Pentru că după afumat se punea la uscat, ca să mai scadă cantitatea de apă din ei și pentru a-i înnobila prin această uscare. În Germania, eu fac până la 22 de kilograme de cârnați în fiecare an, până în 26 noiembrie, ca să fie de Crăciun foarte buni, dar nu mai rămân în casă decât vreo trei kilograme. Cealaltă parte o dăm la copii, la rude care nu fac cârnați. Niciodată nu am vândut produsele noastre’, a explicat Johann Janzer.
Directorul Casei de Cultură a Orașului Jimbolia, Sergiu Dema, a subliniat că porcul din cămara bănățenilor în general, inclusiv a șvabilor, nu era semn de prosperitate, ci o necesitate, pentru că din el se făcea aprovizionarea cu carne pentru tot anul viitor.
‘În anumite familii șvăbești, șunca (pulpa porcului) care era pusă la sărat și pe urmă la afumat era începută abia peste un an. Era lăsată la uscat în beciuri un an și nimeni nu se atingea de ea. Tăiatul porcului era o sărbătoare în familie, în timp ce lucrau, oamenii glumeau, povesteau amintiri și totul se încheia cu petrecerea pe care o numim pomana porcului, se cânta, se dansa. Femeile făceau mâncare din carne prăjită sau cârnați, varză murată cu carne proaspătă, se făcea și un sos acrișor cu ceapă și cu smântână în care puneau plămâni, un fel de sos vânătoresc. Dacă românii pârleau porcul după sacrificare, șvabii îl opăreau. Practica românilor ducea la o șuncă și o clisă mai gustoasă, în timp ce prin opărire se obținea mai multă gelatină din șoricul respectiv, care se folosea la prepararea mezelurilor’, a detaliat Sergiu Dema.
‘Degustarea cârnaților bănățeni’ a avut în acest an și o componentă memorialistică emoționantă, reunind șvabii în Casa de Cultură a Orașului Jimbolia unde, în urmă cu 80 de ani, au fost deținuți de armata sovietică (14-22 ianuarie 1945) peste 700 de oameni, majoritar șvabi, pentru a fi deportați în URSS, la muncă forțată.
Președintele Asociației Foștilor Deportați din România în URSS, Ignaz Bernhard Fischer, este unul dintre supraviețuitorii lagărului de muncă din Donbas, iar la cei 98 de ani pe care i-a împlinit, le-a spus celor prezenți la eveniment că este un moment plin de emoție, pentru că sunt împreună, în același loc, șvabi, sași, români și maghiari.
Sorin Dema a continuat ideea scriitorului Fischer și a evidențiat că cei 700 de deportați erau în mare parte din Jimbolia și din satele dimprejur.
‘Casa de Cultură, care a găzduit degustarea cârnaților bănățeni, a fost folosită ca închisoare pentru peste 700 de persoane ridicate de la domiciliu și pregătite să fie deportate, întrucât deportarea nu s-a putut realiza într-o singură zi, ci etapizat, iar una dintre etape a fost detenția acestor peste 700 de persoane din Jimbolia la Casa de Cultură. Casa de Cultură care a fost ridicată în urmă cu aproape un secol de Asociația fermierilor din Jimbolia, cu scop dedicat culturii, a fost pângărită atunci de ura rasială, iar scopul cultural al clădirii, pentru care a fost construită, a fost deturnat mișelește prin ura de rasă de către cei care au făcut deportarea în URSS. Menirea actualului eveniment, cu oarecare conotații agrare, a fost să sublinieze scopul pentru care a fost creată, adică de spațiu de germinare a culturii, al bunei înțelegeri’, a afirmat Sergiu Dema.
În competiția ‘Degustării cârnaților bănățeni’, la care au participat peste 400 de persoane, au fost înscrise 30 de mostre de cârnați, provenite din mai multe gospodării din Banat. După îndelungi deliberări ‘gustative’, juriul a decis ca premiul întâi să meargă la Heinrich Thernes, din Sânandrei. Au urmat Osvald Zachari din Jimbolia și Mihail-Cristian Drăgan din Timișoara.
Premiul presei i-a revenit lui Tomi Heinrich, din Sânandrei.
Pe parcursul evenimentului au avut loc momente de muzică șvăbească și dansuri specifice, o adevărată paradă a portului popular care au arătat că tradițiile încă se păstrează, deși zona a fost aproape depopulată de șvabi, aceștia preferând să plece în Germania după 1990.
Worschtkoschtprob 2025 a fost organizat de redactorii săptămânalului de limbă germană ‘Banater Zeitung’ înainte de intrarea în Postul Paștilor, parteneri fiind Forumul Democrat al Germanilor din Banat și din Jimbolia, Asociația ‘Vergissmeinnicht’ din Buziaș și administrația orașului Jimbolia.
daca aveti sansa sa gustati din carnatii oltenesi pt care se toaca slanina si carnea cu sataru…odata am mancat si nu se compara cu nimic…