În România, peste 7,5 milioane de persoane contribuie la fondurile publice de pensii administrate privat.
Funcțional de vreo 15 ani, acest sistem, cu toate problemele lui, a acumulat peste 130 de miliarde de lei, fiind unul dintre principalii împrumutători ai statului, precum și un acționar substanțial al multor companii listate românești și un stâlp al economisirii bancare, prin depozitele bănești consistente pe care le asigură.
Sistemul „pensiei private” este prea tânăr ca să poată fi analizat din perspectiva eficienței distribuirii ca pensii a sumelor acumulate. Există, totuși, un număr mic de beneficiari, care primesc deja sau urmează să primească pensii de la acest sistem. Nu uitați că România a permis pensionarea anticipată, uneori și la vârsta de 45 de ani.
Să presupunem că ești unul dintre cei care vor să iasă la pensie și să primească și această pensie „privată”. Să presupunem că ai acumulat în cont, la administratorul fondului de pensii publice administrate privat, suma de 50 de mii de lei.
Înainte de 1 august 2025, primeai acești bani liberi de orice taxe și contribuții.
După 1 august 2025 trebuie să suporți un CASS de 10% pentru ceea ce depășește suma de 3000 de lei. Adică, în cazul exemplificat, fondul de pensii va vira automat statului suma de 4700 de lei. Așa e legea bolojaniană, adoptată prin asumarea răspunderii guvernului și intrată în vigoare azi, 1 august 2025. Atât CCR, cât și Dan Daniel Nicușor, au lăsat această lege să treacă, omițând multiplele probleme de constituționalitate pe care le are.
În cazul exemplificat, acumularea celor 50 de mii de lei s-a făcut după ce tu, ca actual beneficiar, ai plătit atât impozite, cât și contribuții, inclusiv contribuția de asigurări sociale de sănătate, adică, prescurtat, CASS. Un nou CASS, de 10% pe sumele din pensii care depășesc 3000 de lei este nimic altceva decât dublă impozitare, interzisă de Constituție.
Se mai poate face ceva? Da.
În litigii, se poate invoca excepția de neconstituționalitate a legii bolojaniene a austerității. Controlul constituționalității legii, înainte de promulgare (control a priori) nu oprește un astfel de control ulterior (a posteriori).
În plus, o decizie de conformitate cu Constituția a unei legi nu are caracter obligatoriu erga omnes. Este, de fapt, invers. Or, în 2022, aceeași CCR a decis că nu se pot aplica impozite sau CASS pe pensii, chiar dacă sunt mai mari de 4000 de lei. Așadar, în comparație, decizia CCR din 2025 poate să pice în raport de forța obligatorie a deciziei CCR din 2022.
Trebuie doar voință de a acționa judiciar, plus răbdare.
@ Regula societății de consum este că ,,cine consumă plătește” , probabil și de aceea și impozitarea trebuie să urmeze consumul, ca și la taxa de poluare la care ,,poluatorul plătește” ?