Jocul periculos al cifrelor: Deficitul bugetar, umflat la 8,4%

 

Coaliția de guvernare a decis ca rectificarea bugetară din această săptămână să fie construită pe un deficit de 8,4% din PIB, echivalent cu aproximativ 159 de miliarde de lei, semnificativ peste nivelul de 7% din PIB prevăzut de legea bugetului adoptată la începutul anului.

 

Măsura reflectă presiunea unor cheltuieli neacoperite în bugetul inițial, dar ridică în același timp întrebări legate de credibilitatea execuției bugetare și de costurile de finanțare pe termen mediu.

Deficit mai mare pentru acoperirea cheltuielilor reale

Potrivit informațiilor disponibile, rectificarea presupune o creștere a cheltuielilor cu aproximativ 25 de miliarde de lei față de nivelul stabilit inițial. Aceste sume acoperă cheltuieli deja existente – pentru pensii, salarii sau sănătate – care nu fuseseră însă incluse pe hârtie în bugetul votat la început de an.

„Este o rectificare care să permită funcționarea statului. Realist, România a plecat de la un deficit pe hârtie de 7%, dar în realitate cheltuielile erau mai mari. Acum vorbim de 8,4% și de un plus de 25 de miliarde la cheltuieli”, a explicat președintele Nicușor Dan.

Decizia are implicații directe asupra datoriei publice. România va fi nevoită să se împrumute suplimentar pe piețele financiare pentru a acoperi diferența, ceea ce poate majora costurile de finanțare. În acest context, menținerea ratingurilor de țară în categoria investment grade devine esențială. Cele trei mari agenții de rating – Moody’s, Standard & Poor’s și Fitch – au reconfirmat în ultimele luni că România rămâne recomandată pentru investiții, însă presiunea pe deficit rămâne un factor de risc.

Mesaj de stabilitate către investitori

Executivul insistă că rectificarea nu reprezintă un derapaj, ci o realiniere a bugetului la realitățile financiare. „Am obținut o țintă de deficit de 8,4%, ceea ce este foarte important, pentru că ne asigură resursele esențiale pentru pensii, salarii, sănătate și investiții”, a precizat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Atât premierul, cât și ministrul Finanțelor transmit un mesaj destinat investitorilor și partenerilor europeni: România își păstrează angajamentul de stabilitate și nu va recurge la măsuri fiscale bruște, precum majorarea TVA. De altfel, guvernul subliniază că una dintre priorități rămâne reducerea deficitului în 2026, odată cu adoptarea noului buget.

800 de milioane de lei, suplimentări pentru ministere

Pe lângă ajustarea globală a deficitului, guvernul a decis să distribuie suplimentar aproximativ 800 de milioane de lei către mai multe ministere:

• Ministerul Mediului: +300 milioane lei, pentru plata unor facturi eligibile deja existente.
• Ministerul Economiei: +300 milioane lei, pentru programele Start-Up Nation, Microindustrializare și pentru proiecte cu finanțare europeană post-aderare. În lipsa acestor fonduri, beneficiarii riscă să dea în judecată ministerul, iar România ar putea pierde proiecte europene contractate.
• Ministerul Afacerilor Externe: va putea păstra 127 milioane lei economisiți la organizarea alegerilor.
• Ministerul Culturii: +50 milioane lei, pentru susținerea instituțiilor culturale și a programelor naționale.
• Ministerul Agriculturii: suplimentare estimată la 5-10 milioane lei, pentru programe curente de sprijin.

Astfel, două ministere – Mediul și Economia – absorb cea mai mare parte a suplimentărilor, reflectând priorități strategice: protejarea fondurilor europene și sprijinirea IMM-urilor.

Investițiile, protejate pe hârtie

Executivul subliniază că alocările pentru investiții, în valoare de 150 de miliarde de lei, vor fi menținute. Această decizie este menită să transmită un semnal pozitiv către piețe și partenerii internaționali, într-un context în care consolidarea fiscală este cerută cu insistență de instituțiile europene.

Totuși, specialiștii atrag atenția că, în practică, investițiile sunt adesea primele sacrificate atunci când veniturile bugetare sunt sub așteptări, ceea ce ridică semne de întrebare asupra execuției reale de la final de an.

Riscuri și perspective

Creșterea deficitului la 8,4% din PIB are o dublă semnificație: pe de o parte, acoperă cheltuieli reale și permite funcționarea statului; pe de altă parte, amplifică dependența de finanțarea externă și accentuează vulnerabilitatea bugetară a României.

Riscurile principale:

• Costuri mai mari de împrumut, dacă investitorii percep deficitul ca nesustenabil.
• Proceduri europene mai stricte privind deficitul excesiv, dacă România nu dovedește un plan credibil de reducere a deficitului.
• Presiune internă pentru noi taxe sau măsuri de austeritate în anii următori, în lipsa unor venituri suplimentare.

Pe termen scurt, rectificarea garantează plata pensiilor, a salariilor și continuarea programelor de investiții. Pe termen mediu însă, sustenabilitatea finanțelor publice rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru România.