Pentru antreprenorii tineri și pentru IMM-uri, dialogul social este nu doar o formalitate, ci un instrument strategic care le poate aduce stabilitate, predictibilitate și oportunități de creștere.
„Dialogul social este cea mai sănătoasă formă de parteneriat între stat, angajatori și angajați. Atunci când funcționează corect, creează premisele unei economii stabile și durabile, unde IMM-urile pot să crească și să fie protejate.”
— Daniel Urîtu, președintele PTIR
Ce este dialogul social?
Dialogul social înseamnă negociere, consultare și schimb de informații între reprezentanții angajatorilor, angajaților și autorități. El poate avea loc la nivel de companie, sector sau la nivel național.
- În România, cadrul este reglementat prin Legea 367/2022 a Dialogului Social, care a readus posibilitatea reală a contractelor colective, după un deceniu în care acestea au fost puternic limitate.
- Conform OECD (2025), țările cu un dialog social robust au mai puține conflicte de muncă și o economie mai predictibilă.
Cum contribuie dialogul social la stabilitate economică
Un dialog social funcțional nu este doar o platformă de discuție, ci un mecanism de prevenție și dezvoltare:
- Predictibilitate legislativă – angajatorii și angajații au reguli clare, cunoscute din timp.
- Reducerea conflictelor de muncă – prin negociere și mediere, disputele nu mai escaladează în greve sau procese costisitoare.
- Atracție pentru investiții – stabilitatea socială și economică este un factor cheie pentru investitori.
- Creșterea competitivității – companiile se pot concentra pe inovație și extindere, nu pe crize interne.
Conform unui raport OECD, în România doar 15 % dintre angajați sunt acoperiți prin contracte colective, comparativ cu peste 80 % în Franța sau Germania. Această diferență se reflectă direct în nivelul de stabilitate al economiilor respective.
Beneficii pentru angajatori și angajați
- Pentru angajatori (în special IMM-uri):
- mai puține conflicte interne;
- o relație de încredere cu angajații;
- o imagine publică mai solidă și credibilă în fața partenerilor.
- Pentru angajați:
- condiții de muncă mai bune;
- protecție prin contracte colective;
- sentiment de siguranță și apartenență.
- Pentru economie:
- o productivitate mai ridicată;
- reducerea costurilor cauzate de conflicte și instabilitate;
- un climat de muncă echilibrat și sustenabil.
Exemple europene
- Germania: sistemul de „codeterminare” implică angajații în luarea deciziilor la nivel de companie, ceea ce a dus la o rată scăzută a conflictelor și la o productivitate ridicată.
- Țările nordice: dialogul social este pilon central, iar peste 90 % dintre angajați sunt acoperiți de contracte colective. Acest lucru contribuie la o economie competitivă și la o rată scăzută a inegalităților.
- Franța: patronatele și sindicatele participă activ la negocierea politicilor publice, iar IMM-urile beneficiază de acorduri sectoriale clare și aplicabile.
Rolul PTIR în promovarea dialogului social
Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) și-a asumat misiunea de a aduce vocea antreprenorilor tineri și a IMM-urilor în acest proces. PTIR:
- reprezintă membrii în consultările naționale și sectoriale;
- promovează politici publice care sprijină dezvoltarea sustenabilă și reduc barierele birocratice;
- creează contexte de învățare și networking prin evenimente și workshop-uri, unde membrii pot contribui direct la definirea temelor de interes.
Concluzie
Dialogul social este mai mult decât un cadru formal: este o investiție strategică în stabilitate și dezvoltare economică. Țările cu un dialog social solid sunt mai competitive, mai stabile și mai atractive pentru investiții.
Alătură-te PTIR și fii parte din vocea care construiește un mediu economic durabil și favorabil IMM-urilor.
