Inteligența artificială (AI), programul Satul European 3, servicii publice pentru cetățenii din regiunea transnistreană la fel ca pentru cei din dreapta Nistrului, piețe dedicate exclusiv producătorilor agricoli, un sistem fiscal simplu, angajarea în câmpul muncii cu accent pe femei, precum și implementarea unor proiecte sociale menite să sporească atractivitatea serviciului militar sunt domeniile și prioritățile enunțate de noii miniștri după preluarea mandatului. NewsMaker a adunat promisiunile membrilor Guvernului Munteanu.
Eugen Osmochescu, viceprim-ministru și ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat că „prioritățile ministerului reies din scopul principal – integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”.
„Acest efect de cascadă se va regăsi în competitivitate, se va regăsi în inteligența artificială, în creșterea economică per general, prin susținerea întreprinderilor din Republica Moldova, nu numai pentru creșterea locală, dar și penetrarea noilor lanțuri valorice pe extern, în special în Uniunea Europeană, dar și creșterea exporturilor. Inteligența artificială este un alt domeniu în care trebuie să lucrăm cu sârguință, pentru că vedem dezvoltarea acestor pârghii noi afectează nu numai sectorul privat, dar și sectorul public, noi – cei din Guvern”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Guvernul a depus jurământul de învestire. Maia Sandu: „Toate obiectivele pot fi atinse doar dacă vom valorifica fereastra istorică oferită de UE”
Membrii guvernului condus de Alexandru Munteanu au depus jurământul de învestire, prilej cu care președinta Maia Sandu a îndemnat miniștrii să profite de oportunitățile oferite de integrarea europeană și, astfel, să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, relatează Radio Chișinău.
„Vă mulțumesc că v-ați asumat responsabilitatea într-o perioadă dificilă pentru țara noastră, dar și pentru întreaga regiune.
După ani în care a trebuit să gestionăm multiple crize și provocări, avem nevoie, începând de astăzi, de o guvernare care să se concentreze mai mult pe dezvoltare, care să ducă la bun sfârșit transformarea Republicii Moldova într-un stat european modern.
De aceea, este esențial ca, în perioada următoare, să vă îndreptați eforturile către îmbunătățirea guvernanței în toate domeniile.
Ce trebuie să întreprindă noul Guvern pentru a stimula investiţiile străine şi dezvoltarea mediului de afaceri?
Dezvoltarea economică va fi prioritatea zero a noului Guvern, care își va asuma promovarea unor reforme importante pentru a pregăti R. Moldova de aderare la Uniunea Europeană, relatează zdg.md. Noul prim-ministru desemnat, Alexandru Munteanu, om de afaceri cu experienţă internaţională, susține că și-ar dori să înceapă acest proces „dacă nu în a cincea, atunci măcar în a treia viteză”. Acesta își propune atragerea investițiilor străine și dezvoltarea economică a țării. Din acest motiv, vor fi o serie de reforme în domeniul economic și este esențial să aflăm ce așteptări au, de fapt, economiștii, ce este necesar de schimbat și cum anume ar trebui să sprijine guvernul mediul de afaceri.
Care sunt primele reforme pe care guvernul condus de Munteanu ar trebui să le adopte pentru a stimula investiţiile străine şi dezvoltarea mediului de afaceri? Ce provocări vedeţi în prezent pentru mediul de afaceri din R. Moldova și ce poate întreprinde guvernul în acest sens?
Sute de mercenari Wagner şi Redut, descoperiți de R. Moldova şi Ucraina, cu sprijinul Europol
Cel puţin 654 de combatanţi ai companiilor militare private ruseşti Wagner şi Redut au fost identificaţi de Europol ca suspecţi de crime de război, inclusiv execuţia unor civili, violenţe sexuale şi atacuri ilegale, în timpul războiului din Ucraina, relatează TVR Moldova.
Operaţiunea, efectuată de poliţiile din Ucraina şi Republica Moldova cu sprijinul echipei centrale pentru delicte internaţionale din cadrul Europol, a permis reconstituirea parţială a reţelelor de recrutare şi comandă ale ambelor grupări, care sunt prezente de asemenea în alte conflicte, precum cel din Republica Democratică Congo.
Printre suspecţi se numără cetăţeni din Ucraina, Republica Moldova, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Azerbaidjan, Armenia şi Bosnia- Herţegovina, potrivit agenţiei europene.
Raportul Comisiei Europene: Progresele R. Moldova, mai consistente decât ale Ucrainei, Serbiei sau Georgiei
Comisia Europeană urmează să prezinte marți, 4 noiembrie, raportul său anual privind progresele înregistrate în țările candidate, relatează Radio Moldova. Situația de ansamblu pare destul de sumbră, în schimb Republica Moldova se arată a fi realizat progrese, în special în comparație cu alți candidați cum sunt Ucraina, Serbia și, mai ales, Georgia.
Ceea ce rezultă din raport este că ce pare necesar acum nu ar fi idei noi, precum abolirea dreptului de veto în votul intern din UE, ci voință politică autentică din partea statelor membre.
„Pachetul anual în chestiunea extinderii” ce va fi prezentat marți, 4 noiembrie, de Comisie la Bruxelles – și pe care Teleradio-Moldova l-a putut consulta în avanpremieră – va menționa progresele înregistrate în negocierile de aderare cu Albania, unde aproape toate capitolele de negociere au fost deschise, și închiderea unor capitole cu Muntenegru.
Vicepremierul Valeriu Chiveri susține reintegrarea graduală a regiunii transnistrene
Noul vicepremier pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, susține reintegrarea graduală a regiunii transnistrene „în spațiile juridic, economic, financiar, vamal, de sănătate, educațional și informațional ale Republicii Moldova”. Potrivit oficialului, procesul este amplu și complex și necesită implicarea întregii societăți, transmite IPN, citată de Radio România Chișinău.
„În regiunea transnistreană locuiesc cetățenii noștri. Este nevoie să le oferim servicii publice la fel ca pentru cetățenii din dreapta Nistrului”, a declarat Chiveri într-un mesaj video în care și-a prezentat prioritățile mandatului.
Vicepremierul a subliniat că Republica Moldova trece printr-un amplu proces de reforme și de ajustare la standardele europene. „Este important ca întreaga țară, inclusiv regiunea transnistreană, să se conecteze la acest spațiu de pace și prosperitate”, a adăugat Chiveri.
Totodată, acesta a evidențiat rolul semnificativ, „dacă nu crucial”, al Uniunii Europene în crearea unei misiuni civile internaționale care ar urma să înlocuiască actualul format de negocieri.
Președinta Maia Sandu l-a numit pe Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat decretul privind numirea domnului Nicu Popescu în funcția de emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, relatează Moldpres.
Emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice are mandatul de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul.
Nicu Popescu a deținut anterior funcția de Viceprim-ministru, ministru al afacerilor externe și integrării europene. În această calitate, a condus eforturile diplomatice ale Republicii Moldova pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, a promovat consolidarea relațiilor cu statele membre ale UE, SUA și alți parteneri ai țării noastre. Nicu Popescu este co-director al Programului de Securitate Europeană la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), cu sediul la Paris.
„Situația s-ar putea înrăutăți”. Oleg Ozerov anunță vremuri grele pentru regiunea transnistreană
Ambasadorul Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, spune că asigurarea regiunii transnistrene cu gaze s-ar putea înrăutăți din non în condițiile în care, în timpul iernii, este nevoie de un volum mai mare de gaze, iar Uniunea Europeană lucrează la noi pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul acesteia împotriva Ucrainei, relatează TVR Moldova.
„Până în iarnă, situația s-ar putea înrăutăți din nou, deoarece va fi nevoie de mult mai mult gaz pentru încălzirea locuințelor și a întreprinderilor industriale, precum și pentru generarea de energie electrică, deoarece vara, gazul este utilizat în principal pentru generarea de energie electrică la Centrala Termoelectrică Moldovenească, iar iarna, o parte semnificativă este utilizată pentru încălzire. Și, bineînțeles, acest lucru va necesita creșterea aprovizionării cu gaze”, a declarat diplomatul rus într-un interviu acordat publicației rusești Ria.ru.
„Totul este într-o stare foarte dinamică, deși, desigur, Uniunea Europeană este dominată de dorința de a continua să pedepsească Rusia – al 17-lea pachet de sancțiuni a fost adoptat, iar al 18-lea este în curs de pregătire. Nu au reușit sancțiunile anterioare să vă convingă că nu afectează poziția politică a Federației Ruse? Moscova lucrează cu dificultățile cu care se confruntă țara și le depășește cu succes.”
22 de foști lideri ai partidului „Șor”, investigați pentru protestele plătite din 2022 — 11 condamnați
Un număr de 22 de președinți ai oficiilor teritoriale ai fostului partid „Șor” au fost investigați de Procuratura Anticorupție pentru organizarea protestelor plătite din 2022, relatează nordnews.md. Până la sfârșitul lunii octombrie, 11 au fost condamnați, 8 se află pe rol în instanță, iar 3 – în faza de urmărire penală,
Dintre condamnați, doar doi – Andrei Simacovici (Ocnița) și Vadim Cucoș (Dondușeni) – au fost arestați preventiv după pronunțarea sentinței. Ceilalți au primit pedepse cu suspendare, sunt anunțați în căutare sau au fost condamnați în lipsă.
Confiscările dispuse de instanță depășesc zeci de milioane de lei, sume considerate a proveni din finanțarea ilegală a protestelor și a activităților partidului. Printre cei condamnați se numără și Marina Tauber, fosta deputată fugită în Rusia, și Irina Dvorjanscaia, dată în urmărire.
