Cea mai scump vândută lucrare în România „Ţărăncuţă odihnindu-se”, semnată Nicolae Grigorescu, poate fi admirată de vizitatori, cărora organizatorii le transmit că întâlnirea cu celălalt începe cu o privire, cu o clipă de atenţie şi disponibilitate.
Expoziția nu se oprește însă aici, la etajul doi fiind recreate poveşti emoţionante ale unor prietenii şi iubiri care au traversat decenii întunecate.
Obiecte-martor precum scrisori, cărţi poştale, bilete scrise de mână şi fotografii dezvăluie universul intim al acestor legături umane. Documente din arhivele Securităţii şi fragmente din memorii sunt incursiuni tulburătoare în ce au însemnat dictatura şi ideologia urii pentru relaţiile dintre oameni.
Ultima sală prezintă o poveste despre curajul de a iubi: întâlnirea dintre regizorul Eugen Jebeleanu şi Yann Verburgh, unde proiecţiile video vorbesc despre constrângeri sociale în căutarea împlinirii alături de celălalt, iar mansarda casei găzduieşte un spaţiu care captivează vizitatorii.
Instalaţia Pădurea de mesteceni este spaţiul de protecţie pe care îl creează întâlnirea cu celălalt, un loc unde vizitatorii se pot reculege şi pot reflecta la întrebări esenţiale.
Spaţiile reconstituite sunt definitorii pentru evoluţia legăturilor umane evocate de expoziţie.
Reconstituirile scenografice realizate de o echipă de 76 de scenografi, pictori, sculptori, arhitecţi, alături de instalaţiile audio şi video, reușesc să creeeze o experienţă de vizitare imersivă.
● Atelierul de marionete al Lenei Constante este locul unde Harry Brauner venea s-o întâlnească, în vremea când se puneau bazele primului teatru de păpuşi din România.
● În sala vecină, vizitatorii vor descoperi o reconstituire tulburătoare a celulei de la Jilava unde Nicolae Steinhardt a primit, în secret, botezul creştin, avându-l martor pe prietenul său, Alexandru Paleologu.
● Garsoniera de pe Calea Victoriei a lui Mihail Sebastian este o altfel de celulă – cea în care scriitorul şi-a trăit singurătatea, abandonat de vechii săi prieteni, orbiţi de ideologia legionară.
● Se dezvăluie apoi un colţ din noul Muzeu al Ţăranului Român, rezultat din viziunea lui Horia Bernea şi a Irinei Nicolau, şi recunoscut în 1996 ca Muzeul European al Anului.
● Descoperim biroul lui Tudor Vianu, unde prietenii Ion Vianu şi Matei Călinescu îşi petrec adolescenţa în anii 50, într-o epocă tragică pentru România.
● În biroul de la Institutul de Proiectări al inginerului disident Gheorghe Ursu, vedem urmele percheziţiei Securităţii, de dinaintea arestării sale. Pe fundal, se aude emisia postului de radio Europa Liberă.
Expoziţia a fost pregătită pe o perioadă de şapte luni, iar amenajarea spaţiului a durat 168 de ore.
Vizitatorii sunt aşteptaţi în perioada 31 octombrie – 1 februarie 2026, de luni până joi, în intervalul 17:00 – 21:00 şi de vineri până duminică, între 12:00 şi 21:00. Biletele sunt disponibile online, pe bilete.lamitabiciclista.ro.
