Ne apără sau ne îngrădește UE libertatea de exprimare? Discuție între parlamentari europeni și influenceri români

Discuția privind libertatea de exprimare a avut drept punct focal Legea Serviciilor Digitale (DSA). Întrebarea centrală a conferinței a fost legată de implicațiile legii în realitate. Evenimentul vine la un an și jumătate după adoptarea legii de către Parlamentul European.

„În timp ce Europa încearcă să atingă un spațiu digital transparent și corect, dezbaterea va aduce în discuție și o întrebare crucială: Cum ne putem asigura că siguranța și responsabilitatea nu vin cu costul libertății de exprimare?”, au transmis organizatorii în comunicatul de dinainte de eveniment.

Stephen Bartulica (MEP, ECR, Croația): Oamenii de la conducere abuză de legislația discursului liber

Bartulica a fost primul vorbitor al conferinței. El a spus că Uniunea Europeană preferă „discursul reglementat în fața celui liber”. Acesta a expus faptul că „hate speech”-ul (discursul instigator la ură) ar fi definit astfel încât să ducă situații absurde. A dat exemplul unui politician finlandez, care ar fi într-o luptă legală după ce a citat din Biblie. Politicianul finlandez a folosit citatele pentru a argumenta că homosexualitatea este rușinoasă. În altă instanță, a mai spus că homosexualitatea este o „problemă de dezvoltare psiho-sexuală”.

Europarlamentarul a spus că doctorii antivacciniști care ar fi fost cenzurați în timpul pandemiei s-ar fi dovedit că aveau dreptate. Când este întrebat la ce se referă, vorbește despre „The Pfizer Papers”, o carte în care s-ar prezenta crimele făcute de corporație în timpul COVID. Bartulica nu a explicat de ce cartea ar fi adevărată sau de încredere.

Croatul i-a dat exemplu pe Musk (și achiziția X de către acesta) și pe Trump drept luptători pentru discursul liber. Bartulica a spus că fără Musk „am fi trăit ca în romanele lui Orwell”. Întrebat dacă ECR va colabora și cu stânga europeană pentru a asigura o legislație nepartizană, acesta a dat de înțeles că oponenții săi politici nu ar fi deschiși la această colaborare.

Gheorghe Piperea (MEP, ECR, Romania): Trebuie să luăm în considerare că Trump rupe alianța cu UE dacă nu schimbăm DSA

Europarlamentarul ales pe listele AUR a declarat că legislația a pornit de la o idee bună, dar că este folosită pentru a „cenzura și forța oamenii să se comporte într-un anumit fel”. Piperea a spus că partea legii care oprește conținutul ilegal, de tipul promovării pedofiliei sau a drogurilor, este fundamental bună, dar că reglementarea conținutului periculos (harmful content) se aplică cu dublu standard.

Piperea a acuzat că doar discursul opoziției este cenzurat. El a spus că UE tratează populația ca pe niște copii: le alege informațiile pe care le pot primi, pentru că trebuie protejați. Europarlamentarul a spus și el că DSA ne aduce mai aproape de romanele lui Orwell. „Conservatorii nu au voie să contamineze populația cu opinii”, mai spune acesta. Politicianul a mai invocat faptul că Trump ar fi spus că va rupe alianța cu UE dacă nu se schimbă legea DSA.

Gheorghe Piperea nu a luat întrebări, invocând votul la care trebuia să fie prezent. Totuși, l-a invitat la microfon pe următorul vorbitor și a stat la discurs.

Cristian Petru (jurnalist): Ar trebui să existe malpraxis informațional

Discursul lui Cristian Petru a fost scurtat de pauza pricinuită de votul din Parlamentul European (de la 10:30 la 12). În prima parte a speech-ului, acesta a definit noul rol al jurnalistului. Informația ajunge mult mai rapid în mediul online și se propagă înainte ca presa să aibă timp să scrie despre ce se întâmplă. Tocmai de aceea, rolul presei a devenit punerea în context a informației.

Apoi, Petru a definit cele trei tipuri de fake news: dezinformare (fals cu intenție), misinformare (fals fără intenție) și malinformare (adevărat, dar scos din context). El a explicat că știrile false au șanse mai mari să fie preluate de public pentru că fac apel la emoție și sunt prezentate într-un mod profesionist.

Mai departe, jurnalistul a ancorat discursul în realitate printr-o descriere a interacțiunii dintre medic și pacient. Comunicarea bună dintre aceștia duce la creșterea eficienței tratamentului. Cristian Petru a explicat că persoanele care aduc alternative la medicină în online, fără vreo pregătire, slăbesc legătura dintre medic și pacient și pot duce la complicarea tratării. Spre exemplu, un pacient se vindecă mai greu pentru că inițial apelează la tratamente de pe internet. Atunci, a conchis jurnalistul, dacă există malpraxis medical pentru greșelile doctorilor, ar trebui să existe malpraxis informațional pentru cei ce fac rău prin difuzia de informații eronate.

Discursul a fost aici oprit și s-a luat pauza. Gheorghe Piperea a adăugat un comentariu, spunând că nu doar specialiștii pot să aibă dreptate într-un anumit domeniu. El a dat exemplul lui Einstein, despre care a spus că era un simplu ceasornicar când a revoluționat fizica. Afirmația politicianului este însă falsă: Albert Einstein a devenit doctor în matematică și fizică în 1905, la doar 26 de ani, și deci era foarte clar ancorat în spațiul academic în care a lucrat (sursă: The Nobel Prize).

Diana Coman (social media specialist): Regulile pot amuți vocile pe care trebuiau să le protejeze

Diana Coman a explicat că pentru creatorii de conținut, legislația poate să sufoce creativitatea. „Regulile pot amuți vocile pe care trebuiau să le protejeze”, a spus aceasta. Ea crede că a apărut un filtru al creativității printr-o frică de repercusiuni.

Aceasta este și profesor universitar în domeniul social media. Ea a prezentat confuzia studeților, care nu știu cum să facă videoclipuri etice, dar și creative. A dat mai multe exemple de repercusiuni absurde primite de anumiți creatori. Într-o situație, un video făcut pe ton ironic a fost marcat drept fiind harmful (dăunător).

Diana Coman a susținut că soluția ar fi transformarea reglementărilor într-un ghid de bune practici. Ea crede că nu ar trebui folosite pedepse, ci creatorii ar trebui să fie ghidați. Conform acesteia, fiecare influencer ar trebui să fie învățat să se comporte ca „un mic jurnalist”.

Mike – Basic Jackpot (influencer): Fiecare cont să aibă o bifă cu expertiza omului

Mike a început prin a defini faptul că un influencer este o persoană care activează în mediul online. Factorul uman face creatorul de conținut să fie diferit față de corporații sau media clasică. Tocmai de asta, el consideră că influencerii nu ar trebui să fie la fel de strict reglementați. „Noi vorbim ca la cafea, cu prietenii”, a spus Mike. Mai apoi a adăugat că dacă spune un brand, nu este neapărat o reclamă.

Basic Jackpot își împarte activitatea din online în trei mari bucăți. El a spus că 70% din conținut este despre viața acestuia, 20% entertainment regizat și 10% reclame. El a explicat că trebuie transformată în bani cumva munca pe care o fac, mai ales că TikTok și Instagram nu monetizează clipurile. Atunci când marchezi parteneriatul plătit, mai puține persoane ajung să vadă postarea, a explicat Mike. Ar fi o pedeapsă să joci după reguli.

Din păcate, dezbaterea despre libertatea de exprimare nu a mai permis întrebări începând cu acest discurs și până la mutarea în altă sală, deoarece programul ar fi fost decalat prea mult.

Virginie Joron (MPE, Patriots for Europe, France): ,,Atacă democrația în fiecare zi”

Europarlamentara a povestit că intenția inițială a legii ar fi fost modificată după ce Musk a cumpărat X. De la protejarea consumatorului, ea crede că s-a ajuns la controlul narațiunii. „Când am negociat, nu am vorbit despre alegeri, dar comisia a scris 20-30 de pagini de reglementări nenegociate”.

Pentru că suveraniștii au devenit mai populari, Joron spune că politicienii folosesc DSA pentru „a apăra democrația”, dar de fapt și-ar proteja doar puterea. A vorbit despre Georgescu, pretinzând că interferența rusă nu a existat. Ea a acuzat că Parlamentul European vrea să controleze următoarele alegeri.

Joron a spus că oamenii văd efortul lor de a proteja libertatea de exprimare. „De asta suntem tot mai mulți patrioți și suveraniști”, a argumentat ea. „În fiecare zi, atacă democrația. Vor doar să controleze jurnaliștii”, a acuzat membra partidului lui Marine le Pen.

Stephane Lucon (jurnalist francez): Libertatea de exprimare trebuie să fie singurul lucru cu care sunt de acord și stânga, și dreapta

„Sper să aducem mai multe culori politice la următoarea discuție, pentru că libertatea de exprimare trebuie să fie singurul lucru cu care sunt de acord și stânga, și dreapta”, spune Lucon. Acesta acuză că jurnaliștii au fost amuțiți în România. Jurnalistul a lăudat cumpărarea X, care „le-a dat spațiu jurnaliștilor independenți”.

„DSA a fost implementat ca la carte în România”, a spus Lucon. El consideră că, deși ia în opinia lui mai degrabă decizii proaste, este un lucru bun că CNA face totul public.

Lucon a criticat Codul de Conduită pe care l-a adoptat Uniunea Europeană pentru că nu sunt publice persoane de contact pentru a cere suport legat de acesta. Jurnalistul a acuzat UE că pornește un sistem de verificare a conținutului fără să anunțe, în timpul anumitor alegeri. El a spus că modul de sancționare a videoclipurilor este netransparent. A dat ca exemplu clipuri date jos de la Robert Turcescu, Marius Tucă și Ion Cristoiu.

Fidias Panayiotiu (MEP, independent, Cipru)

Gheorghe Piperea i-a spus la început de discurs că are un minut jumătate de vorbit, ca în Parlamentul European. Fidias a spus că X (platforma lui Elon Musk) și Telegram (platformă rusească) protejează libertatea de exprimare. El a acuzat că Europa finanțează fact-checkerii care să cenzureze. Fidias a spus că politicienii trebuie să se asigure că discursul liber supraviețuiește unei schimbări de regim în SUA.

Fernando Hortal Foronda (ofițer de politici publice, BEUC): DSA interzice monitorizarea întregului conținut

Discuția s-a mutat într-o sală restaurant, unde au vorbit ultimii invitați. De aici s-au redeschis și întrebările, care au venit constant pe măsură ce Foronda prezenta. Acesta a făcut o paralelă între creatorul de conținut și creatorul de produse fizice. El a explicat faptul că firmele de producție propriu-zisă sunt obligate să respecte niște standarde și să-și prezinte produsele corect. A prezentat situația legată de firmele Shein și Temu, despre care spune că undeva la 50% dintre produsele vândute sunt neconforme. Mai mult decât atât, unele produse ar fi chiar periculoase, spre exemplu alarme de incendiu nefuncționale.

Foronda a argumentat faptul că orice consumator trebuie să fie protejat de minciuni și asta se aplică și în mediul comercial. A folosit o definiție a influencerului din cadrul legal: o persoană care este recompensată pentru un anumit act de promovare online. „Nu trebuie să reinventăm roata”, a spus ofițerul despre definirea conceptelor.

Foronda a propus o delimitare clară între conținutul plătit și cel nesponsorizat, așa cum se întâmplă și la televizor. A explicat faptul că și DSA asta propune. Mai mult, acesta a precizat faptul că legea disputată interzice monitorizarea întregului conținut de pe platforme.

Ofițerul își dorește o mai mare responsabilitate pe umerii corporațiilor. A spus că este nevoie de sancțiuni semnificative, astfel încât să devină profitabil pentru firme să respecte regulile și să angajeze oameni pentru a verifica raportările de încălcări ale legii. Problema identificată de acesta este tocmai lipsa de cooperare din partea platformelor.

„Prin DSA, am recunoscut că platformele sunt puternice. Acum, ar trebui să acționăm în consecință”, a încheiat Foronda.

Matei-Alexandru Babeanu-Stirbu (student, creator de conținut): Algoritmii trebuie transparentizați

Influencerul a vorbit despre faptul că libertatea de exprimare este crucială și nu trebuie înlocuită cu discurs comod sau conformist. El crede că abilitatea unui discurs de a produce o situație incomodă este o calitate, nu un defect. El a susținut realizarea unui echilibru între reguli și libertate. A definit trei criterii obligatorii pentru a se realiza asta: abilitatea de a contesta decizii, transparentizarea algoritmilor și definirea clară a termenilor.

Kevin Kirmizigul (Președintele organizației de tineret a Biroului Național Sindical): Utilizatorii nu se pot apăra

Liderul tineretului BNS și-a deschis discursul prin a menționa faptul că DSA nu este o lege de notorietate pentru publicul românesc. Mai departe, el a identificat câteva probleme ale legislației pentru consumatorul de zi cu zi.

În primul rând, a reclamat imposibilitatea de a răspunde unui clip viral despre tine. Poate este construit pe minciuni, de exemplu, dar niciodată răspunsul tău argumentat nu va ajunge în feed-ul tuturor celor ce au văzut clipul împotriva ta. Asta aduce un dezechilibru de putere.

Kirmizigul a mai subliniat faptul că un utilizator care a fost sancționat de platformă trebuie să treacă peste multe bariere ca să se apere. Regulamentul este neaccesibil și indisponibil în română, iar procesul de contestare este automat, deci nu ai parte de judecata unui om.