Cum am pierdut un an și jumătate cu pensiile speciale. Un fost ministru contrazice CSM

Pensiile speciale, inclusiv cele ale magistraților, au făcut parte din reforma cerută de Comisia Europeană. Potrivit fostului ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, încă din martie 2025, soluțiile legislative solicitate de Comisie trebuiau adoptate în termen de șase luni și vizau două aspecte esențiale:

– cel legat de vârsta de pensionare a magistraților și de stagiul de cotizare,

– echitatea pensiilor în raport cu sistemul general de pensii al României.

Astfel, proiectul premierului Ilie Bolojan a vizat exact cele două probleme indicate: creșterea progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani și creșterea progresivă a stagiului de cotizare cu 10 ani.

Ulterior, proiectul Guvernului asumat de Bolojan în Parlament a fost respins de CCR din cauza lipsei avizului CSM.

Marcel Boloș contrazice CSM: Nu există altă cale

Într-un comunicat din 10 octombrie, CSM afirma că aspectele privind „regimul de pensionare a magistraților (condiții de pensionare, mod de calcul al pensiei, etapizare etc.) nu au constituit obiectul vreunei critici din partea Comisiei”.

Cu toate acestea, Marcel Boloș spune că „există o disproporționalitate între pensiile magistraților și cele din sistemul public general de pensii, iar modalitățile prin care aceste inechități pot fi rezolvate sunt limitate”.

„Aceste inechități nu cred că pot fi soluționate pe altă cale decât prin vârsta de pensionare și stagiul de cotizare. Nu cred că există alte modalități”, subliniază acesta, cu referire la cerințele Comisiei Europene.

În privința deblocării jalonului și a conflictului dintre guvern și magistrați, fostul ministru vede o singură cale: cea a dialogului.

„Trebuie să ajungem în final la cele două elemente care condiționează jalonul: sustenabilitatea cheltuielilor cu pensiile și echitatea. Acestea sunt prevăzute în PNRR și trebuie rezolvate. Altfel, jalonul poate fi considerat neîndeplinit, iar consecințele țin de pierderea banilor europeni”, adaugă Marcel Boloș.

Epopeea legislativă care a blocat reforma

Eșecul reformării sistemului de pensii speciale începe la finalul anului 2023. Atunci Parlamentul a modificat articolul 101 din Legea nr. 227/2015 (Codul Fiscal) prin Legea nr. 282/2023.

Noua formă prevedea o impozitare progresivă a pensiilor. Nu un impozit fix, ci cote variabile în funcție de partea contributivă și necontributivă a pensiei. Pentru partea necontributivă a pensiei, cotele erau de 10% până la nivelul câștigului mediu net, 15% între câștigul mediu net și salariul mediu brut și 20% pentru partea care depășea salariul mediu brut.

Ca urmare a implementării modificărilor la art. 101 din Legea 227/2015, Comisia Europeană a transmis o scrisoare în luna martie 2025 către ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme, Marcel Boloș. CE arăta că România a fost evaluată „în mod satisfăcător”, ca fiind îndeplinit jalonul 215 în evaluarea preliminară pozitivă din 15 octombrie 2024.

Decizia CCR care a aruncat în aer reforma privind pensiile speciale

Numai că, pe 19 decembrie 2024, în urma sesizărilor, CCR a declarat neconstituționale prevederile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care se supraimpozitau pensiile speciale. Decizia a fost luată în unanimitate, iar Curtea a arătat atunci, în motivarea deciziei, că impozitarea pensiilor nu trebuie să fie discriminatorie, să nu aibă un „caracter sancționatoriu” și să nu diferențieze pe criterii de categorii de cetățeni.

Ca urmare a Deciziei 724/2024 a CCR din 19 decembrie 2024, Comisia și-a revizuit evaluarea.

„Din acest motiv, obiectivul intermediar 215, care prevede «consolidarea principiului contributiv al sistemului» și «corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punctul de vedere al aspectului contributiv», nu poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător”, se arată în scrisoarea Comisiei din martie 2025.