Ce este un IFN?
Un IFN este o instituție financiară autorizată și reglementată, dar care nu funcționează ca o bancă: nu atrage depozite, nu oferă conturi curente și nu operează cu servicii bancare, ci doar cu produse de creditare. Tocmai pentru că nu are aceeași structură și aceleași cerințe administrative ca o bancă, un IFN poate acorda împrumuturi mai rapid, cu mai puțină birocrație și, uneori, chiar fără verificări complicate ale veniturilor.
De aceea, pentru mulți consumatori, IFN-urile reprezintă o soluție de urgență când au nevoie de bani rapid.
Totuși, în trecut, această rapiditate a venit la pachet cu dobânzi extrem de mari, uneori urcând la niveluri greu de imaginat. Din 11 noiembrie 2024, regulile s-au schimbat radical. A intrat în vigoare legea care plafonează dobânzile la creditele IFN, lege aplicabilă chiar și creditelor în derulare, la cerere. Această reglementare, promulgată în 12 august, limitează semnificativ dobânzile.
Conform noii legislații, IFN-urile nu mai pot practica dobânzi excesive, uneori de peste 1000%, iar românii care apelează la împrumuturi rapide vor avea contracte cu reguli mult mai clare și mai predictibile.
Suma finală pe care o dai înapoi nu trebuie să fie mai mare decât dublul creditului
Legea stabilește că suma finală rambursată nu poate depăși dublul valorii creditului, ceea ce pune capăt situațiilor în care costurile depășeau de multe ori valoarea inițială. În plus, se interzic dobânzile de 2% sau 3% pe zi, considerate abuzive. Pentru sume mai mici de 5000 lei, rata maximă admisă a dobânzii pe zi este de 1%. Legislația limitează și creanțele solicitate de recuperatori, o măsură menită să protejeze consumatorii vulnerabili.
Pe lângă aceste reguli generale, legea introduce trei plafoane clare pentru creditele de consum, aplicate după valoarea împrumutului. Astfel, “Dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piaţa financiar-bancară internă (dobanda Lombard este de 7,50%, in acest moment). În cazul creditelor de consum, DAE nu poate depăşi cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR”, se arată în proiectul adoptat. Concret, pentru creditele de consum, rămân valabile următoarele limite:
PLAFON I. “În cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 1% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.
PLAFON II. “În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 5.001 lei şi 10.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,8% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.
PLAFON III. “În cazul creditelor de consum cu valoare cuprinsă între 10.001 lei şi 25.000 lei, costul total al creditării nu poate depăşi 0,6% pe zi şi, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu poate depăşi dublul valorii totale a creditului”.
Pentru românii care au deja credite la IFN, legea reprezintă un ajutor important: actul normativ se aplică și contractelor aflate în derulare, dacă întârzierile la plată nu depășesc 60 de zile. Orice consumator poate cere refacerea contractului, fie pe cale amiabilă, fie printr-o entitate de soluționare alternativă a litigiilor, printr-o asociație de consumatori sau prin instanță. Mai mult, “dacă nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi şi/sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele stabilite, aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului”.
În cazul unui refuz sau al lipsei unui răspuns în 45 de zile, consumatorul poate solicita direct instanței adaptarea judiciară a contractului. Pentru cei care aleg IFN-ul în 2025, situația este mult mai sigură decât în anii trecuți. Dobânzile sunt limitate, costurile nu mai pot exploda, iar contractele sunt mai transparente.
Chiar și așa, împrumuturile rapide rămân soluții scurte, nu alternative pentru finanțare pe termen lung. Totuși, cu noile reguli, românii pot apela la IFN-uri cu un risc mult mai redus și cu o predictibilitate clară asupra sumelor de plată.
1 comentariu