Cei trei vor avea discuţii la Moscova privind o posibilă soluţie a celui mai sângeros conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial.
Indiferent de rezultatul ultimei iniţiative a lui Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, Europa se teme de perspectiva unui acord, mai devreme sau mai târziu, care nu va pedepsi sau slăbi Rusia şi va pune în pericol securitatea continentului, scrie agenția de știri Reuters, citată de News.ro.
Trump a afirmat că doreşte să pună capăt războiului din Ucraina. Totuși, eforturile sale de până acum, inclusiv summitul din Alaska, nu au adus încă pacea.
Săptămâna trecută, SUA au propus un plan de pace în 28 de puncte care i-a speriat pe oficialii ucraineni şi europeni.
Propunerile SUA
- cedări în faţa cererilor cheie ale Moscovei referitoare la aderarea Ucrainei la NATO
- controlul Moscovei asupra unei cincimi din teritoriul Ucrainei
- restricţii asupra armatei ucrainene
Puterile europene au prezentat apoi contrapropunerea lor pentru pace. La negocierile de la Geneva, SUA şi Ucraina au declarat că au creat un „cadru de pace actualizat şi prelucrat”.
Peskov: Diplomaţia „prin megafon” nu este utilă
Putin a declarat că discuţiile de până acum nu vizează un proiect de acord, ci o serie de propuneri. Acestea „ar putea constitui baza pentru acorduri viitoare”.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declara pentru presa rusă că întâlnirea lui Witkoff cu Putin va avea loc marţi după-amiază.
El a refuzat să se pronunţe cu privire la limitele impuse de Rusia, afirmând că diplomaţia „prin megafon” nu este utilă.
Un oficial al Casei Albe a declarat că Witkoff va fi însoţit de Kushner în deplasarea sa în Rusia.
Și Putin a afirmat că este dispus să discute despre pace. El avertizează că dacă Ucraina refuză un acord, forţele ruse vor ocupa şi mai mult teritoriu ucrainean.
Forţele ruse controlează peste 19% din Ucraina, cu un punct procentual mai mult decât acum doi ani.
În 2025, au avansat cu cea mai rapidă viteză din 2022, potrivit hărţilor proucrainene.
Comandanţii militari ruşi l-au anunțat pe Putin că forţele ruse au capturat oraşele ucrainene Pokrovsk şi Vovceansk, aflate pe linia frontului.
Oficialii americani spun că peste 1,2 milioane de bărbaţi au fost ucişi sau răniţi în război.
Nici Ucraina, nici Rusia nu dezvăluie pierderile suferite.
Cerinţe-cheie ale Rusiei
De când au apărut propunerile preliminare ale SUA, puterile europene s-au străduit să susţină Ucraina în faţa a ceea ce consideră a fi o pace prorusă punitivă.
- Ucraina nu va adera niciodată la NATO
- armata ucraineană va fi limitată
- întregul Donbas se va afla sub control rus
- va fi recunoscut controlul rus asupra Crimeei şi Donbasului, dar şi a regiunilor Zaporojie şi Herson
- vorbitorii de limbă rusă şi credincioşii ortodocşi ruşi din Ucraina vor fi protejaţi
Ucraina susţine că aceste cereri ar echivala cu o capitulare.
Temeri legate de un „acord neplăcut“ pentru Europa
Europa se teme de perspectiva unui acord care nu va pedepsi sau slăbi Rusia, aşa cum sperau liderii europeni.
Ar putea chiar să fie nevoită să accepte un parteneriat economic tot mai strâns între Washington în cadrul NATO şi Moscova. Majoritatea guvernelor europene îl consideră cea mai mare ameninţare la adresa securităţii europene.
Deşi ucrainenii şi europenii au reuşit să respingă anumite părţi ale planului american în 28 de puncte, orice acord va prezenta riscuri majore pentru continent.
Europa nu a avut reprezentanţi la discuţiile dintre oficialii americani şi ucraineni din Florida de la sfârşitul săptămânii trecute. Și acum, va urmări de la distanţă vizita trimisului special al SUA.
„Am impresia că, încet-încet, se instalează conştiinţa că, la un moment dat, se va ajunge la un acord neplăcut”, spune Luuk van Middelaar, directorul fondator al think tankului Brussels Institute for Geopolitics. „Trump doreşte în mod clar un acord. Ceea ce este foarte incomod pentru europeni este că el doreşte un acord în conformitate cu logica marilor puteri: «Noi suntem SUA, ei sunt Rusia, noi suntem marile puteri»”, arată analistul.
Rubio caută să-i liniștească pe europeni
Pe de altă parte, Marco Rubio a declarat că europenii vor fi implicaţi în discuţiile privind rolul NATO şi al Uniunii Europene în orice acord de pace. Diplomaţii europeni nu sunt însă prea liniştiţi de astfel de asigurări. Ei spun că aproape toate aspectele unui acord ar afecta Europa.
Cea mai recentă iniţiativă a stârnit noi îngrijorări în Europa cu privire la angajamentul SUA faţă de NATO. Aceasta variază de la umbrela nucleară la numeroase sisteme de arme şi zeci de mii de soldaţi.
Intenţia lui Rubio de a nu participa la reuniunea miniştrilor de externe ai NATO de la Bruxelles din această săptămână alimentează neliniştea europenilor.
Oficialii europeni spun că nu văd niciun semn că Putin ar dori să pună capăt invaziei Ucrainei. Ei se tem că orice acord care nu respectă integritatea teritorială a Ucrainei ar putea încuraja Rusia să atace iar. Totuși, probabil, că orice acord de pace ar permite Moscovei să păstreze cel puţin controlul asupra teritoriului ucrainean cucerit.
Administraţia Trump nu a respins nici pretenţiile Rusiei asupra restului regiunii Donbas. Mai mult, Trump şi alţi oficiali au afirmat că văd oportunităţi pentru acorduri comerciale cu Moscova odată ce războiul se va termina.
Oficialii europeni se tem că încetarea izolării Rusiei de economia occidentală va oferi Moscovei miliarde de dolari pentru a-şi reconstitui armata.
Europa se luptă să-și exercite influența
Liderii europeni s-au străduit să exercite o influenţă puternică asupra oricărui acord de pace, chiar dacă Europa a acordat Ucrainei un ajutor de aproximativ 180 de miliarde de euro de la invazia Rusiei în februarie 2022.
UE, activele ruseşti îngheţate, un atu
Liderii UE nu au reuşit până acum însă să ajungă la un acord cu privire la o propunere de utilizare a activelor pentru a finanţa un împrumut de 140 de miliarde de euro către Ucraina. Acesta ar menţine Kievul pe linia de plutire şi în luptă pentru următorii doi ani.
„Coaliţia de voinţă” condusă de Franţa şi Marea Britanie s-a angajat să desfăşoare o „forţă de asigurare” ca parte a garanţiilor de securitate postbelice pentru Ucraina.
Rusia a respins o astfel de forţă. Dar, chiar și așa, aceasta ar avea o dimensiune modestă, să întărească Kievul, mai degrabă, decât să protejeze Ucraina.
