Cotidianul prezintă revista presei din Republica Moldova pentru data de 3 decembrie.
Plahotniuc, pentru prima dată în instanță. A promis să facă „lumină în fraudă bancară” și a cerut să fie audiați 160 de martori
Oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost adus, pe 2 decembrie, din penitenciar la Judecătoria Buiucani, unde este judecat pentru rolul său în furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar, în 2014, relatează Europa Liberă. El s-a declarat nevinovat și a prezentat o listă de circa 160 de martori ai apărării.
Escortat în instanță de mascați de la Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”, Plahotniuc a fost asaltat de jurnaliști cu întrebări, însă judecătorii i-au avertizat că „nu sunt la o conferință de presă sau la o emisiune televizată” și l-au scos din sala de judecată.
Prezență slabă la așa-numitul scrutin din regiunea transnistreană. Majoritatea „deputaților” și-au păstrat fotoliile
În regiunea transnistreană au avut loc duminică, 30 noiembrie, așa-zisele alegeri legislative și locale, relatează ZDG. Potrivit datelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală de la Tiraspol, la urne s-au prezentat 102.655 de cetățeni, ceea ce reprezintă doar 26,01% din totalul alegătorilor înscriși.
Comisia Electorală de la Tiraspol a publicat rezultalele „alegerilor” și numele celor 33 de deputați în așa-numitul Consiliu Suprem. Potrivit publicației Zona de Securitate, majoritatea „deputaților” și-au păstrat fotoliile.
În urma acestui scrutin, ar urma să fie aleși 33 de deputați în așa-numitul Consiliul Suprem, 469 de consilieri locali și 76 de șefi de localități. Pentru desfășurarea votării, autoritățile de la Tiraspol au deschis 246 de secții, care au funcționat între orele 08:00 și 20:00.
Maia Sandu: Riscurile din partea Federației Ruse nu doar că nu dispar, dar vor crește
Riscurile din partea Federației Ruse în raport cu RM nu doar că nu vor dispărea, dar vor crește, iar metodele prin care se intervine devin mai complexe, relatează jurnal.md. Declarații în acest sens au fost făcute de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate.
Solicitată să comenteze anunțul făcut de fugarul Ilan Șor de la Moscova că nu va mai finanța așa numitele „proiecte sociale”, Maia Sandu a declarat că din păcate acest lucru nu înseamnă că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu RM.
„Am vrea să avem o relație normală și am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne. Dar, așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri, atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat și nu este vorba doar de atitudinea Kremlinului în raport cu RM ci și cu multe alte state libere și suverane. Fiind conștienți că riscurile nu doar că nu dispar, dar vor crește, pentru că devin mai complexe măsurile sau metodele prin care se intervine, nu trebuie să ne relaxăm. Dimpotrivă, trebuie să fim și mai vigilenți și mai pregătiți, de aceea am aprobat astăzi acest plan”, a declarat Maia Sandu.
Când dronele trec granița, Moldova află prea târziu: Ultimele două incidente cu dronele rusești reaprind discuția despre un sistem de alertă similar RO-Alert din România
În noaptea de 28 spre 29 noiembrie, Republica Moldova a trăit unul dintre cele mai tensionate momente de la începutul războiului din Ucraina, relatează RFI. Două drone, identificate ca aparținând Rusiei, au traversat ilegal spațiul aerian al țării, determinând autoritățile să închidă temporar spațiul aerian pentru protejarea zborurilor civile. O măsură rară și un semnal al tensiunii care planează tot mai des deasupra Moldovei.
Incidentul a venit la doar câteva zile după un alt episod grav. Pe 25 noiembrie, sistemele Ministerului Apărării detectaseră șase drone deasupra Moldovei – cel mai mare număr de până acum. Una dintre ele a căzut pe acoperișul unei case din satul Cuhureștii de Jos, în raionul Florești, la doar 50 de kilometri de granița cu Ucraina. Din fericire, drona de fabricație rusească nu transporta explozibil, însă incidentul a trezit o combinație de teamă și curiozitate în rândul localnicilor.
Pe un fond de vulnerabilitate crescândă, experții avertizează că Moldova nu are încă mijloacele necesare pentru a se proteja de asemenea amenințări.
Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate: Provocarea cea mare este manipularea informațională și cripto-valuta
Președinta Maia Sandu a prezentat, după ședința de astăzi a Consiliului Național de Securitate, Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027, un set amplu de măsuri menite să protejeze statul și procesele electorale de manipulare informațională, atacuri cibernetice și finanțare ilegală, relatează cotidianul.md.
Potrivit șefei statului, planul se axează pe trei direcții majore: reziliența informațională, reziliența cibernetică și combaterea finanțării ilegale.
„Reziliența informațională este, probabil, cea mai complicate sarcină a nosatrăm, a tuturor, și eu cred că la următoarele scrutine amestecul sau impactul cel mai mare în alegeri va fi, sau se va încerca anume prin manipularea informațională, pentru că vedem care sunt tehnologiile noi, vedem care este rolul Inteligenței Artificiale, și cât de mult pot fi folosite aceste tehnoilogii noi pentru a manipula opinia cetățeanului”, a declarat șefa statului.
Maia Sandu a precizat că unele măsuri din plan vor fi făcute publice, însă altele vor rămâne secrete pentru a nu deveni cunoscute celor care au intenții proaste asupra statului Republica Moldova. Președinta susține că prioritare vor fi investițiile în serviciile digitale și securizarea acestora.
Kaja Kallas: O pace durabilă în Ucraina și Europa depinde inclusiv de retragerea trupelor rusești din stânga Nistrului
Retragerea trupelor ruse din regiunea din stânga Nistrului, precum și din alte regiuni europene reprezintă un aspect esențial în negocierea unei păci durabile nu doar pentru Ucraina, ci pentru întregul continent european, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, după Reuniunea miniștrilor Apărării din Uniunea Europeană, care a avut loc pe 1 decembrie, la Bruxelles, relatează Moldova 1.
Răspunzând la o întrebare legată de includerea în negocierile privind planul de pace pentru Ucraina a subiectului trupelor ruse staționate în regiunea transnistreană a R. Moldova, șefa diplomației Uniunii Europene a subliniat că tema este esențială pentru garantarea păcii pe termen lung în Europa.
„Republica Moldova este unul dintre exemplele celor 19 țări pe care Rusia le-a atacat anterior, iar trupele ruse sunt încă prezente acolo. Dacă negociatorii doresc ca războiul să se oprească și să nu se extindă pe alte teritorii, trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai invada vreodată și își va retrage trupele din regiunile Europei unde mai sunt prezente”, a spus Kaja Kallas.
Ilan Șor se retrage, Moscova se pregătește de un război hibrid de uzură împotriva ideii pro-europene
Oligarhul fugar la Moscova, Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova la 15 ani de închisoare, anunță că își închide ceea ce numește „proiecte sociale” în Republica Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali pe care i-a promovat, invocând blocarea finanțărilor de către guvernare, relatează Moldopres. De cealaltă parte, guvernarea afirmă că procesele penale împotriva lui Ilan Șor și a acoliților lui vor continua, iar experții atrag atenția că ceea ce Șor numește „proiecte sociale” sunt de fapt scheme de corupere a alegătorilor, care au devenit neinteresante după ce Moscova a pierdut trei ture de alegeri în Republica Moldova. Rusia nu renunță, însă, la Republica Moldova, atrag atenția experții, ci doar își schimbă tehnicile.
Într-un mesaj public, Ilan Șor susține că este „nevoit” să oprească programele sale, spunând că în ultima jumătate de an, citez, „Maia Sandu a blocat și pur și simplu mi-a furat 50 milioane de dolari, pe care i-am trimis pentru a susține cetățenii Moldovei”, citat închis.
Președinția declară că nu are de ce să comenteze, citez „minciunile unui criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”.
