Rezultatul alegerilor din București are ecouri dincolo de granițele României, la Chișinău fiind considerat cotitură pozitivă pentru relația cu Republica Moldova. Chiar dacă în prima variantă a mesajului de felicitare, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, l-a botezat pe noul primar cu numele fostului premier, Ciprian Ciucă, nu putem ignora importanța acestei evoluții pentru scena politică dintre Prut și Nistru.
Bucureștiul, ca entitate administrativ-teritorială, a implementat, cu finanțare din bugetul său, multe proiecte în diferite localități din Republica Moldova. O situație similară se regăsește și la nivelul sectoarelor Bucureștiului. Prietenia politică cu primarul general de București, indiferent de culoarea politică, este considerată un bun de preț în viața politică moldovenească. Actualul președinte român, Nicușor Dan, nu și-a ascuns dezgustul față de Ceban, evitând întâlnirile directe cu acesta.
Această victorie locală, deși obținută în plan intern, are o importanță deosebită în context regional. Ea transmite un mesaj de încredere și continuitate către Chișinău, într-un moment în care forțele pro-occidentale din ambele țări se confruntă cu provocări fără precedent.
În ultimii ani, relațiile dintre București și Chișinău au fost puse la încercare de campaniile virulente ale curentului suveranist și de interferențele geopolitice estice. În România, exponenții naționalismului eurosceptic au lansat atacuri dure la adresa guvernării pro-europene de la Chișinău, adesea în sincron cu propaganda rusă. Narațiunile promovate au încercat să acrediteze ideea toxică că orientarea pro-europeană a R. Moldova ar echivala cu distrugerea valorilor tradiționale și a credinței creștine. „Susținătorii AUR țin isonul propagandei pro-ruse și au intensificat atacurile împotriva orientării europene a Republicii Moldova”, relevă o investigație de presă, care arată cum rețelele de dezinformare de pe ambele maluri ale Prutului colportează mesaje anti-UE aproape identice. În paralel, lideri ai acestei zone politice au atacat direct conducerea de la Chișinău. Astfel de retorică agresivă a amenințat să submineze încrederea reciprocă, punând sub semnul întrebării susținerea tradițională pe care Bucureștiul a oferit-o cursului european al Republicii Moldova.
Pe acest fond tensionat, factorul extern a agravat provocările. Atât România, cât și Republica Moldova au fost ținta tentativelor de imixtiune ale Rusiei, menite să favorizeze candidați extremiști și să deraieze parcursul pro-occidental.
Criza politică românească din 2024 a evidențiat vulnerabilitățile democratice în fața atacurilor hibride, dar și determinarea instituțiilor românești de a le contracara. În oglindă, la Chișinău, alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, descrise pe bună dreptate ca vitale pentru păstrarea parcursului pro-european al țării, au fost și ele ținta unui val de dezinformare și manipulare. Autoritățile moldovene au demontat zilnic știri false menite să descurajeze electoratul pro-occidental, iar mobilizarea diasporei a devenit, din nou, un factor decisiv în favoarea direcției europene.
Mesajul electoratului moldovean a fost, așadar, ferm, și anume continuarea drumului spre Uniunea Europeană, consolidarea democrației și respingerea extremelor. Iar acest mesaj și-a găsit ecou și în opțiunile bucureștenilor.
Într-un oraș în care, până nu demult, exista teama că ar putea deveni prima capitală a UE condusă de un politician extremist, bucureștenii au demonstrat contrariul la urne.
Astfel, Bucureștiul transmite un semnal de stabilitate: administrația locală a celui mai important oraș al țării se aliniază cu direcția strategică trasată de instituțiile centrale, întărind frontul pro-european în fața oricăror încercări de divizare.
„Votul de ieri a demonstrat încă o dată angajamentul bucureștenilor față de democrație și continuitatea proiectelor importante pentru comunitate”, a transmis președintele Parlamentului de la Chișinău, apreciind maturitatea electoratului din capitala României.
Între Partidul Național Liberal (PNL) din România și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova nu au existat întotdeauna relații foarte bune, iar preferința unor lideri PAS pentru o colaborare cu USR a nemulțumit conducerea PNL, mai ales îm marja alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024.
Igor Grosu, liderul PAS, a menționat adesea că PNL a fost „tot timpul alături de noi”, amintind că ambele partide sunt afiliate familiei Partidului Popular European (PPE) și că pot „conta pe ajutorul reciproc în aceste momente cruciale”. În toamna anului 2024, PAS a făcut un gest fără precedent, îndemnându-și simpatizanții cu cetățenie română să voteze pentru PNL la alegerile prezidențiale și parlamentare din România, dar o serie de factori PAS au susținut în mod direct USR.
PNL, prin vocea liderilor săi, a asigurat în repetate rânduri Chișinăul de sprijinul său constant. Fostul premier Nicolae Ciucă, candidatul PNL la prezidențialele românești din 2024, a vizitat Chișinăul în plină campanie, declarând că Bucureștiul va continua să sprijine Moldova în procesul de integrare în UE, reamintind ajutorul oferit în perioade critice precum criza energetică din iarna trecută.
Evenimentele recente au demonstrat eficiența acestei colaborări transfrontaliere între partide. În alegerile parlamentare moldovene, mobilizarea diasporei din România a fost considerată esențială, iar PAS a beneficiat de pe urma mesajelor de susținere venite dinspre București. Simetric, în alegerile locale din România, inclusiv în București, mulți cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie au avut drept de vot, iar mesajele pro-europene ale PAS au contribuit la consolidarea încrederii în candidații pro-europeni din România.
Prin acest mesaj, oficialul moldovean a evidențiat că triumful PNL la București este și un câștig pentru cauza europeană a Republicii Moldova, căci menține un partener de nădejde la cârma unuia dintre cele mai influente orașe și centre de decizie din regiune.
Cooperarea PAS–PNL se va reflecta, probabil, și în plan guvernamental. Continuarea sprijinului României pentru agenda de reforme de la Chișinău, în justiție, energie, infrastructură sau educație, depinde și de consonanța viziunilor politice. Cu un președinte pro-european la Cotroceni, Nicușor Dan, cu o relație apropiată cu Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, fosta republică sovietică poate conta în următorii ani pe aliatul său cel mai apropiat. Bucureștiul a demonstrat deja, în repetate rânduri, că vede integrarea R. Moldova în UE drept un obiectiv strategic propriu. De la donațiile de combustibil și energie în iernile dificile, la proiecte de interconectare,cum ar fi linia electrică și gazoductul Iași-Chișinău, până la deschiderea de noi oportunități economice.
Ne putem aștepta la ședințe comune de guvern reluate, la inițiative legislative sincronizate și la un front comun în cadrul instituțiilor europene pentru avansarea dosarului de aderare al R. Moldova.
O dimensiune specială a relației România–R. Moldova este cea a legăturilor directe dintre comunități și autoritățile locale, în particular între capitalele București și Chișinău. Cele două orașe sunt înfrățite încă din 1999, având semnate protocoale de colaborare și numeroase proiecte comune. În ianuarie 2020, de pildă, consiliile municipale s-au reunit într-o ședință comună istorică, reînnoind acordul de cooperare și evidențiind „prietenia dintre cele două municipalități” și lipsa oricăror „bariere” în realizarea proiectelor de interes comun, de la schimburi de experiență la investiții în infrastructură, cultură sau educație. La acea vreme, primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, mulțumea Bucureștiului pentru sprijinul acordat și își manifesta „toată deschiderea” pentru continuarea inițiativelor benefice cetățenilor.
Între timp însă, contextul politic s-a schimbat, iar relațiile la nivel de edilitate au întâmpinat un obstacol fără precedent. Ion Ceban, actualul primar al Chișinăului, are interdicție de a intra în România și, implicit, în tot spațiul Schengen. În iulie 2025, autoritățile române au luat această decizie radicală din considerente de securitate națională, punând în aplicare o „măsură de a nu-i permite lui Ion Ceban… accesul pe teritoriul național”, extinsă la întreg spațiul Schengen.
„Măsura este o interdicție de acces în spațiul Schengen”, a precizat sec Ministerul de Externe de la București, fără a detalia public motivele. Faptul că un primar al unei capitale europene se află pe o asemenea listă neagră este, în sine, remarcabil și indică gradul de îngrijorare al autorităților române față de eventuale legături ale lui Ceban cu cercuri de influență ostile. De altfel, Ceban este cunoscut ca unul din rivalii politici ai actualului partid de guvernământ, aflat de cealaltă parte a eșichierului ideologic, și a fost reales în funcția de primar al Chișinăului la ultimele alegeri locale.
Bunele sale relații cu factori de la Moscova și retorica adesea critică la adresa guvernării pro-europene de la Chișinău au alimentat suspiciunile la București, mai ales în contextul amplu al agresiunii ruse în regiune.
Ce înseamnă această situație pentru relațiile dintre București și Chișinău la nivel de orașe? Pe de o parte, este limpede că interdicția impusă lui Ion Ceban complică interacțiunile instituționale directe. Primarul Chișinăului nu va putea efectua vizite oficiale la București, nu va putea participa fizic la evenimente sau semna personal acorduri acolo.
Deja încercarea sa de a contesta în justiție măsura a eșuat, Curtea de Apel București menținând restricția în vigoare, semn că România nu este dispusă să riște eventuale breșe de securitate.
Pe de altă parte, administrația Ceban este zguduită de noi scandaluri de corupție, iar zilele sale în fruntea celui de-al doilea oraș românesc ca număr de locuitori par numărate. Doar trecerea timpului vom vedea cum noul primar general de București se va implica în politica moldovenească,
