„Pot dezvălui că guvernul SUA are cunoştinţă de faptul că China a efectuat teste nucleare explozive, inclusiv pregătiri pentru teste cu randamente estimate la sute de tone”, a declarat Thomas DiNanno, subsecretar de stat american pentru controlul armamentului şi securitate internaţională, la o conferinţă privind dezarmarea care are loc la Geneva.
Armata chineză „a încercat să ascundă testele prin ascunderea exploziilor nucleare, deoarece a recunoscut că aceste teste încalcă angajamentele de interzicere a testelor.
China a folosit „decuplarea”, o metodă de reducere a eficacităţii monitorizării seismice, pentru a-şi ascunde activităţile de restul lumii”, a spus oficialul american.
DiNanno a precizat că China a efectuat un astfel de „test de producţie” pe 22 iunie 2020.
Ambasadorul Chinei pentru dezarmare, Shen Jian, nu a răspuns direct la acuzaţia lui DiNanno, dar a afirmat că Beijingul a acţionat întotdeauna cu prudenţă şi responsabilitate în chestiunile nucleare.
„China observă că SUA continuă în declaraţia sa să exagereze aşa-numita ameninţare nucleară din partea Chinei. China se opune ferm unor astfel de naraţiuni false”, a spus el. „SUA este vinovată de agravarea cursei înarmărilor”, a acuzat oficialul.
Diplomaţii prezenţi la conferinţă au spus că acuzaţiile SUA sunt noi şi îngrijorătoare.
MOMENT CRITIC
Tratatul New START din 2010, care a expirat joi, a lăsat Rusia şi Statele Unite, pentru prima dată în mai bine de jumătate de secol, fără nicio constrângere obligatorie juridic privind desfăşurarea rachetelor strategice şi a ogivelor.
Preşedintele SUA, Donald Trump, doreşte să îl înlocuiască cu un nou acord care să includă China, care îşi măreşte rapid propriul arsenal.
DiNanno a declarat la conferinţa de la Geneva:
„Astăzi, Statele Unite se confruntă cu ameninţări din partea mai multor puteri nucleare.
Pe scurt, un tratat bilateral cu o singură putere nucleară este pur şi simplu inadecvat în 2026 şi în viitor.”
El a reiterat previziunile SUA conform cărora China va avea peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030.
Dar Shen, delegatul chinez, a reiterat că ţara sa nu va participa la noi negocieri, în această etapă, cu Moscova şi Washingtonul.
Beijingul a subliniat anterior că are doar o mică parte din numărul de ogive ale acestora – aproximativ 600, comparativ cu aproximativ 4.000 pentru Rusia şi SUA.
„În această nouă eră, sperăm că SUA vor renunţa la mentalitatea din timpul Războiului Rece şi vor adopta o securitate comună şi cooperativă”, a spus Shen.
VID ÎN CONTROLUL ARMAMENTELOR
Expirarea acordului New START lasă un vid în controlul armamentului pentru prima dată din 1972. De la cele mai întunecate zile ale Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică se ameninţau reciproc cu „distrugerea reciprocă asigurată” în cazul unui război nuclear, Moscova şi Washingtonul au construit tratatele de limitare a armamentului ca o modalitate de a preveni fie o neînţelegere letală, fie o cursă a înarmării prea costisitoare din punct de vedere economic.
Dacă nimic nu înlocuieşte New START, analiştii de securitate prevăd un mediu mai periculos, cu un risc mai mare de erori de calcul. Forţate să se bazeze pe ipoteze pesimiste cu privire la intenţiile celeilalte părţi, Statele Unite şi Rusia ar avea un motiv să-şi mărească arsenalele, mai ales în contextul în care China încearcă să le ajungă din urmă.
Rusia ar prefera să poarte un dialog cu Statele Unite după expirarea New START, dar este pregătită pentru orice scenariu, a declarat vineri ministrul de externe Serghei Lavrov.
Kremlinul a declarat că Rusia şi Statele Unite au recunoscut amândouă necesitatea de a lansa în curând discuţii despre controlul armelor nucleare. Moscova a afirmat că cele două părţi, în cadrul discuţiilor de la Abu Dhabi din această săptămână, au ajuns la un acord că vor acţiona în mod responsabil.
CE VREA RUSIA
Rusia susţine că aliaţii nucleari ai membrilor NATO, Marea Britanie şi Franţa, ar trebui să participe şi ei la negocieri.
Aceste țări resping însă acest lucru.
La forumul de la Geneva, Marea Britanie a declarat că este timpul pentru o nouă eră a controlului armelor nucleare, care să aducă la masa negocierilor China, Rusia şi SUA.
A mai spus și că împărtăşeşte îngrijorările SUA cu privire la expansiunea rapidă a arsenalului nuclear al Beijingului.
Franţa a declarat că un acord între statele cu cele mai mari arsenale nucleare este crucial, într-un moment în care normele nucleare sunt slăbite într-un mod fără precedent.
Acordurile privind controlul armelor sunt extrem de complexe de negociat, iar contextul s-a schimbat semnificativ de la semnarea acordului New START în 2010.
Rusia dezvoltă noi sisteme „exotice”, printre care racheta de croazieră Burevestnik şi torpila subacvatică Poseidon.
În tot acest timp, Trump a promis să construiască un sistem de apărare antirachetă spaţial, denumit „Golden Dome”.
VID ÎN CONTROLL ARMAMENTULUI
Analiştii în domeniul securităţii spun că orice nou acord nuclear va necesita probabil ani de negocieri.
Acest lucru va lăsa un vid în controlul armamentului într-un moment de tensiune internaţională crescută în Ucraina, Orientul Mijlociu şi alte zone fierbinţi.
Unii spun că aceste tensiuni arată şi faptul că Rusia şi SUA nu au reuşit până acum să ajungă la un acord.
Sau măcar să discute un nou tratat și că ar putea intensifica dezbaterile în ţări precum Japonia, Coreea de Sud şi Polonia cu privire la oportunitatea aderării la clubul nuclear.
