Ţara noastră participă la cea de-a 56-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – la Biennale di Venezia, cu două proiecte, Adrian Ghenie: Darwin’s Room şi Inventing the Truth. On Fiction and Reality, organizate în Pavilionul Naţional din Giardini di Castello şi Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia. Vicecomisar: Alexandru Damian.
Comisar: Monica Morariu.
Bienala de Artă de la Veneţia se deschide anul acesta pe 9 mai, cu o lună mai devreme decât ediţiile recente. În 2015 participă 89 de ţări, dintre care doar 29 expun în Giardini di Castello, locul istoric al Bienalei, unde România are propriul său Pavilion încă din 1938. Preşedintele Bienalei de la Veneţia, Paolo Baratta, şi curatorul expoziţiei internaţionale, Okwui Enwezor, au convocat pe 5 martie o întâlnire a reprezentanţilor ţărilor participante, care şi-au prezentat programele curatoriale.
La această întâlnire a fost comentată tema Bienalei, „All the World’s Futures”. Enwezor – cunoscut scriitor, curator şi director al Haus der Kunst din Munchen – a explicat că expoziţia va fi „dedicată unei reevaluări a relaţiei pe care arta şi artiştii o au cu actuala stare a lucrurilor din lumea care ne înconjoară”. Tema constă dintr-un „strat de «filtre» intersectate” care va servi la organizarea expoziţiei în trei părţi distincte: ”Liveness: On Epic Duration” („Vivacitate: despre durata epică”), ”Garden of Disorder” („Grădina Dezordinii”) şi „Capital: A Live Reading” („Capitalul: o lectură pe viu”).
Pictorul Adrian Ghenie reprezintă România cu o incitantă expoziţie
Enwezor îşi imaginează expoziţia ca pe „o scenă pe care vor fi explorate proiecte istorice şi contra-istorice”. Chestiunile abordate au un pronunţat caracter politic: „Fracturile care ne înconjoară şi abundă la fiecare colţ al peisajului global de azi evocă rămăşiţele infinitezimale ale catastrofelor anterioare”, a spus el într-o declaraţie de presă. „Schimbările radicale care s-au petrecut de-a lungul ultimelor două secole au dat naştere unor noi idei fascinante care au devenit subiecte şi materie pentru artişti, scriitori, regizori, performeri […]. Recunoaşterea acestui fapt stă la baza propunerii mele pentru a 56-a Expoziţie Internaţională la Biennale di Venezia”. Felul în care curatorul, foarte apreciat şi pentru Documenta 11, va aborda o temă atât de vastă şi de actuală a fost limpezit prin lista artiştilor selectaţi.
Pavilionul României se integrează în viziunea curatorială a lui Enwezor prin alegerea unui subiect pe cât de dificil, pe atât de potrivit în context local şi internaţional: „Darwin’s Room”, văzut ca un spaţiu mental şi o paradigmă în care, deşi trăim cu toţii, ne raportăm la ea în moduri cu totul diferite. Adrian Ghenie (n. 1977) propune prin laboratorul lui Darwin o cale de reinterpretare a luptei pentru existenţă, nu doar aşa cum o definea teoria evoluţionismului biologic, ci şi prin apelul la alte surse istorice. Ghenie este preocupat constant de falia care se creează între microistorie şi macroistorie, continuând prin proiectul propus Pavilionului tema generală a Bienalei şi accesând sursele intime ale subiectului de reflecţie propus de curator: cum ne imaginăm viitorul la plural? Camera lui Darwin devine o arhivă a istoriei declinată în trei spaţii principale, fiecare având propria cheie conceptuala: Furtuna, Galeria de portrete (Autoportret ca Charles Darwin) şi Disonanţele istoriei.
Darwin’s Room. Pictură de Adrian Ghenie
La fiecare ediţie, naţiunile lumii îşi definesc un anumit mod de înţelegere a „reprezentativităţii”. Polonia, al cărei pavilion este adiacent Pavilionului României, vine cu proiectul unei opere cu libret polonez pe care artiştii au prezentat-o descendenţilor soldaţilor polonezi din legiunile lui Napoleon. Trimişi de Napoleon în San Domingo în 1802 pentru a înfrânge răscoala sclavilor negri, soldaţii polonezi au decis să se alăture insurgenţilor, câştigând astfel independenţa statului Haiti. Polonezii chestionează astfel capacitatea unor forme artistice anacronice de a mai reprezenta identitatea naţională. Marea Britanie o propune anul acesta pe Sarah Lucas, o reprezentantă a noului val de artişti britanici, cu o abordare neconvenţională şi plină de umor. Proiectul Franţei se intitulează Revolutions şi propune o recitire a mutaţiilor istorice prin prisma dezordinii regeneratoare.
A 56-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia va fi deschisă publicului (estimat la aproximativ 500.000 persoane) între 9 mai şi 22 noiembrie 2015.
Creaţia lui Adrian Ghenie ”Darwin’s Room” va incita publicul
Lucrare de Adrian Ghenie
Adrian Ghenie aparţine unei generaţii care a demonstrat capacitatea sa de a reflecta cu luciditate asupra fundamentelor dificile şi adesea traumatice ale istoriilor locale. Cercetarea sa se dizolvă în contemporaneitatea care este modelată de memorie şi de dorinţă, de convulsie şi de spectacol, găsind un rol fundamental în opera sa.
Ghenie este, alături de alţi reprezentanţi ai aceleiaşi comunităţi artistice, unul din fondatorii Fabricii de Pensule din Cluj, un centru cultural care reuneşte câteva din cele mai dinamice iniţiative artistice ale României.
Expoziţia va prezenta o selecţie de picturi expuse în trei camere ‒ conform arhitecturii interne originare a Pavilionului (din 1938) ‒ şi va include o temă specifică pentru fiecare dintre aceste camere: “furtuna”, “galeria de portrete” (Autoportret ca Charles Darwin) şi “disonanţele istoriei”.
Dezvoltând “laboratorul” lui Darwin, Ghenie propune o cale interpretativă a noţiunii de supravieţuire. De aceea cercetează lectura teoriei evoluţionismului biologic şi modalităţile în care a fost deformat pentru a transforma societatea. De asemenea, utilizează şi alte izvoare istorice în aducerea la zi a imaginii (fundamentală pentru auto‒percepţia noastră), „contaminând-o” cu o reflexie incisivă asupra competitivităţii neoliberale, care se extinde în toate zonele şi meandrele vieţii sociale şi afective. Atelierul lui Darwin lărgeşte domeniul de aplicare şi devine un incubator, unde ideile viitoare cresc şi se dezvoltă. Este vorba de o împletire de istorii trăite şi viitoare, care nu deţine probele sau speculaţiile asupra evoluţiei speciei, care nu alterează şi nu idealizează, ci deschide o cale spre o reformulare a valorilor sociale care compun existenţa contemporană. În acelaşi mod, revine la un moment esenţial, când tabelele epistemologice au fost transformate, folosind tabula rasa ştiinţifică a lui Darwin pentru a proiecta sau a înscrie o nouă imagine a viitorului nostru. Privirea spre viitor devine o acţiune ce se bazează pe revizitarea trecutului cu privire lucidă, examinând traseul şi miturile care reprezintă fundamentul pentru scrierea istoriei, povestirile care definesc naţiuni, naraţiunile fabricare ce fragmentează istoria în centre şi periferii ocupate de învingători şi învinşi.
Creaţie de Adrian Ghenie
Expoziţia va fi însoţită de un volum editat de Juerg Judin şi Mihai Pop, şi publicat de Hatje Cantz Verlag, intitulat Adrian Ghenie – Darwin’s Room.
În Pavilionul României din Giardini va fi prezentată expoziţia Darwin’s Room, avându-l curator pe Mihai Pop. Arhitect expoziţie: Attila Kim.
Coordonare: Corina Bucea, Oana Radu, Cristian Neagoe, Mihaela Luţea.
Expoziţia lui Adrian Ghenie: Darwin’s Room va fi vernisată azi la ora 17.00, în Pavilionul României din Giardini di Castello.
Inventând adevărul. Despre ficţiune şi realitate / Inventing the Truth. On Fiction and Reality
Din expoziţia Inventând adevărul. Despre ficțiune și realitate
Artişti: Michele Bressan, Carmen Dobre-Hametner, Alex Mirutziu, Lea Rasovsky, Ştefan Sava şi Larisa Sitar vor expune în spaţiul expoziţional: Noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia.
Curator: Diana Marincu.
Manager de proiect: Asociaţia Ephemair
Expoziţia Inventând adevărul. Despre ficţiune şi realitate se raportează la contextul cultural actual, răspunzând temei enunţate de curatorul bienalei, Okwui Enwezor, prin apelul la ficţiune ca instrument de înţelegere a lumii. Estomparea graniţei dintre ficţiune şi realitate permite articularea unor ipoteze creative despre trecut şi prezent, activând un nou raport între ce există şi ce ar putea exista în realitate.
Ştefan Sava
Reflecţiile artiştilor, prin obiect, fotografie, video sau performance, aduc în prim plan atât procesul interpretării, cât şi pe cel al producerii unor poveşti. Construcţia vizuală a fiecărui proiect îşi asumă convenţiile ficţiunii, chiar şi atunci când nucleul este unul documentarist, lăsând la vedere urmele autorului şi „cusăturile” subtile între autenticitate şi invenţie. Imposibilitatea de a identifica unde începe povestea şi unde se termină realitatea pune spectatorul în ipostaza de a oscila între cât de convingătoare sau cât de stridentă e înscenarea.
Proiectul fotografic Consuming History al artistei Carmen Dobre-Hametner se apropie de experienţa extremă de a descoperi istoria „pe viu”, prin reenactement. Ştefan Sava propune un video-eseu despre potenţialul, dar şi limitele interpretării unei arhive personale de fotografii, problematizând reprezentarea unui trecut traumatic prin imagine. Larisa Sitar prezintă un proiect despre ideologie şi istorie, propunând o nouă viziune asupra „grădinii dezordinii” prin aproprierea unor gravuri din diferite perioade care vorbesc despre violenţă, ruină şi personajele anonime care au influenţat parcursul umanităţii. Michele Bressan se foloseşte de eroarea fixării temporale a unui eveniment pentru a abstractiza acel gest, suspendându-l în afara convenţiilor cronologice. Lea Rasovszky compune o poveste din fragmente ale unor întâmplări reale, amintiri personale şi citate din cărţi, ficţiunea devenind o parte integrantă a vieţii naratorului. Alex Mirutziu apelează la conceptele de „obiect birocratic” şi „design ontologic” în relaţia pe care o stabileşte între cuvânt şi spaţiu sau corp şi obiect.
Carmen Dobre
Activând această graniţă „permeabilă” între realitate şi imaginaţie, expoziţia Inventând adevărul. Despre ficţiune şi realitate reinterpretează fragmente ale istoriei şi inventează noi strategii de a depăşi dihotomia adevăr – ficţiune.
Expoziţia va fi vernisată pe 8 mai, ora 17.00, urmată de performance-ul The Finnish Metod, realizat de Alex Mirutziu – 17.30
