Festivalul Internaţional de Teatru Reflex3 din Sfântu Gheorghe, ce s-a desfăşurat între 18 şi 31 martie, a pornit în spiritul aşteptării permisive. Organizatorii au urmărit să invite acele spectacole care reflectă ceea ce se întâmplă în lumea actuală a teatrului: interpretarea clasicilor într-un mod proaspăt, contemporanitate într-un mod rebel şi intim, teatru fizic cu o forţă şocantă, artă teatrală cu o iluzie totală şi reflexie nemiloasă în acelaşi timp.
Prin acest festival, oraşul şi regiunea au devenit un punct de reper pe harta culturală a Europei. Spectacolele marcante, incluse în programul de la Reflex3 au consolidat atitudinea perceptivă de interpretare a publicului, au crescut dorinţa autoreflectării şi au sporit curiozitatea spectatorului, prin faptul că teatrul adevărat îşi redefineşte rolul în mod constant. În cele 14 zile, cât a durat festivalul, spectacolele invitate au revoltat, au confruntat şi au încântat publicul. În spatele acestor reflectări şi analize se ascund experienţe de viaţă comună. Deşi realizate în medii culturale diferite, spectacolele au arătat totuşi ce înseamnă existenţa sau acel modus vivendi în Europa Centrală şi de Est.
Miranda, un spectacol de teatru total
Programul de la Reflex3 a oferit un cadru special prin cele două spectacole cu care a început şi s-a terminat festivalul: Pescăruşul, spectacolul din Serbia, considerat un fenomen teatral, şi Miranda, regizat de Oscaras Koršunovas, regizor lituanian cunoscut deja de publicul Festivalului Reflex. „Opreşte-te pentru un minut şi observă; analizează-ţi propria poziţie! Stai liniştit şi priveşte în jurul tău!” – au fost cuvintele regizorului Tomi Janežič pe care actorii Teatrului Naţional din Serbia le-au preluat şi pus în valoare. Ele sunt exprimarea unor gânduri care rimează cu spiritul Festivalului Reflex.
Spectacolul Pescăruşul, o încercare de a forma un limbaj teatral complex şi contemporan, a surprins atât publicul, cât şi critica teatrală. La rândul său, Miranda este un spectacol alcătuit pe baza textelor lui Shakespeare din Furtuna, asemenea unei prisme din care se reflectă absurditatea ultimilor 50 de ani. Peste tot în lume, spectacolul lui Oskaras Koršunovas – povestea intelectualului închis în propriul apartament şi a fiicei sale – este perceput de spectatori drept un teatru total. Dintre spectacolele care ilustrează tendinţele teatrului contemporan maghiar, festivalul a găzduit două reprezentaţii din Ungaria şi una a Teatrului Maghiar din Novi Sad, Serbia. Din noua „recoltă“ teatrală românească, a invitat cele mai recente montări ale lui Silviu Purcărete şi Alexandru Dabija, la care s-a adăugat Teatrul Dada von Bzdülöw din Polonia.
Moliendo Cafe, o montare marca Silviu Purcărete
Teatrul Tamási Áron, gazda festivalului, a prezentat Hamlet, în regia lui Bocsárdi László – un spectacol premiat de UNITER. Montarea este o aventură a descifrării de sensuri. În locul unui personaj melancolic, zbuciumat, chinuit vedem cronica unui Hamlet hotărât, chiar coleric, cu o forţă brută. Reacţia personajului principal la nebunia lumii este retragerea în singurătate, o stare în care teatrul poate deveni o insulă, un posibil PUNCT prin care spectacolul se poate lega cu celelalte reflectări teatrale din programul evenimentului.
Organizatorii Reflex3 au socotit important să le asigure studenţilor teatrologi posibilitatea de a participa şi în perioada acestei ediţii a festivalului la un workshop. La organizarea acestui Atelier, Reflex3 a avut drept partener revista de teatru Spaţiu de Joc /Játéktér, respectiv Programul Mentor al acesteia, care îşi propune să deschidă un spaţiu de dezbatere şi formare pentru tinerii teatrologi. Anul acesta, au participat opt tineri teatrologi şi studenţi din diferite universităţi de teatru sau de artă, de la Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj-Napoca şi Budapesta. Aceştia au scris cronici şi alte tipuri de articole – în limbile maghiară, română şi engleză – despre producţiile teatrale şi evenimentele conexe din Programul Reflexului3. Atelierul Reflex3 a fost un program sprijinit de Institutul Cultural Român (ICR) din Bucureşti.
Scenă din Visul unei nopţi de vară
În cele 14 zile ale Festivalului Internaţional de Teatru Reflex3 s-au putut viziona 19 spectacole, din care nouă au fost producţii selecţionate. Dintre spectacolele de studio, câteva s-au jucat în mai multe reprezentaţii. Patru trupe din Sf. Gheorghe au participat la Reflex3. În total, la eveniment au venit 13 trupe, din care opt din Polonia, Lituania, Serbia, Budapesta, respectiv de la Bucureşti şi Timişoara.
Modulul principal al Festivalului a cuprins spectacolele invitate, dar, pe lângă acesta, Reflex3a avut şi o ofertă bogată de evenimente conexe: concerte ale trupelor locale, alături de două formaţii din stăinătate, opt întâlniri cu publicul, în cadrul Centenarului Tadeusz Kantor, trei proiecţii de spectacole teatrale şi o expoziţie de fotografie din montările lui Tadeusz Kantor. Spaţiul Expoziţional de Artă Contemporană MAGMA a organizat un vernisaj care a avut ca motiv central scaunul în arta vizuală.
Organizatorii speră că evenimentul a contribuit la creşterea nevoii de teatru de calitate în rândul spectatorilor şi că Reflexul din Sfântu Gheorghe va rămâne un râvnit punct de întâlnire pentru noile spectacole contemporane.
Un Cehov inedit
Spectacolul Opera Ultima, prezentat de Teatrul Maghiar din Novi Sad, are un scenariu de dramaturgul Kata Gyarmati şi regizorul Kokan Mladenović, inspirat din Nunta lui Figaro şi Bărbierul din Sevilla. Vedem acte în alb şi negru, auzim arii şi song-uri – conform regizorului, urmărim o poveste despre cum se poate realiza o operă la cererea autorităţilor locale cu o trupă de teatru dramatic şi cum se poate face cultură de orice gen într-o ţară degradată şi needucată. „În prima parte a spectacolului ne jucăm cu o comedie plăcută, fiind vorba despre Bărbierul din Sevilla, iar în partea a doua, folosind motivele şi astăzi valabile din Nunta lui Figaro, avem de-a face cu o confruntare fără compromis cu lumea contemporană aşa cum a făcut Beaumarchais cu ipocrizia epocii în care a trăit. (…) Pe mine nu mă interesează trecutul, ci Serbia de astăzi, care ne aminteşte într-un mod neplăcut de Franţa acelor ani. Este pământul muncitorilor disponibilizaţi, este pământul sărăciei, pământul unei minorităţi neruşinat de bogate şi a majorităţii flămânde. Ţara tabloidelor şi a relaţiilor tacite. Aceasta este partea întunecată a spectacolului, care foloseşte un limbaj cu totul diferit şi care vorbeşte pe un ton amar”, spune Kokan Mladenović.
Moliendo Cafe, un spectacol construit pe improvizaţie
La întâlnirea cu publicul, actorii au povestit că cele două părţi ale spectacolului solicitau alt stil de joc, atât în limbajul formării caracterului, cât şi în starea actoricească găsită. În prima parte, era loc pentru orice joc grotesc, exagerat, pentru orice idee ce se corela cu forma unei opere parodizate, iar în partea a doua, au încercat să construiască o lume a personajelor înstrăinate, fără sentimente, care se trag din universul teatrului lui Bertolt Brecht.
Compania Pintér Béla din Budapesta este considerată unul din cele mai importante şi inovatoare ateliere de teatru independent din Ungaria. În cei 15 de ani de existenţă, autorul şi regizorul Pintér a prezentat spectacole cu piese precis construite, scrise special pentru actorii companiei, atrăgătoare şi pentru un public care de obicei nu merge la teatru. Pe scena Reflex3, compania a fost prezentă cu mult aşteptatul spectacol Secretele noastre. Asociaţia Criticilor din Ungaria i-a acordat Premiul pentru cea Mai Bună Piesă din Noua Dramaturgie Maghiară a anului 2014, iar spectacolul a primit, tot de la Asociaţia Criticilor, şi Premiul Pentru Cel Mai Bun Spectacol al anului trecut. „Piesa are două straturi, pe de o parte este o confruntare cu trecutul apropiat al Ungariei, fapt care lipseşte atât din teatru, cât şi din discursul public maghiar, pe de altă parte prezintă funcţionarea specifică a acestui sistem, vorbind prin tragedii personale despre colaboratori şi despre cei care au dat informaţii”, afirmă criticul de teatru Kovács Bálint.
Artişti şi critici de teatru faţă în faţă cu publicul
Teatrul Naţional din Budapesta a prezentat, de Ziua Mondială a Teatrului, spectacolul Visul unei nopţi de vară în regia lui David Doiashvili. Piesa lui Shakespeare vorbeşte despre relaţia inedită dintre vis şi realitate, care de obicei este citită ca o uşoară şi veselă feerie, simplificând astfel interpretarea dramatică. Regizorul din Gruzia spune că umorul şi seninătatea îşi au rolul lor specific în piesă, dar el poate fi prezentat numai împreună cu drama sentimentelor schimbătoare ale oamenilor. Personajele din Visul unei nopţi de vară trec printr-o iniţiere între graniţa visului şi a realităţii. La întâlnirea cu publicul, actorii au vorbit despre interpretarea personală a piesei de către regizorul Doiashvili, care a pus în scenă piesa de mai multe ori, ajungând la straturi din ce în ce mai profunde. Spectacolul a avut premiera în vara anului trecut la Festivalul Shakespeare din Gyula, Ungaria, după care a fost jucat în Teatrul Naţional din Budapesta, unde scena este una dintre cele mai echipate din punct de vedere tehnic. Varianta văzută laReflex3 a fost deosebită, a avut o formă tehnică mai simplă şi a pus mai mult accent pe actor – au subliniat oaspeţii teatrului din Ungaria.
Piesa Contra Democraţiei, prezentată de Teatrul Odeon
Moliendo Café prezintă scenete din vieţi care se intersectează mulţumită cafelei. Dar leagă şi teatrele – fiind vorba de un spectacol realizat prin colaborarea Teatrului German de Stat şi Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara. Nu are la bază o piesă scrisă. Este mai degrabă un spectacol construit din improvizaţiile făcute cu actorii timp de două luni, improvizaţii la care renumitul regizor Silviu Purcărete a dat numai teme cum sunt cafeaua sau teatrul: „Cafeaua, ca şi teatrul, sunt două gratuităţi absolute şi indispensabile – adică nu folosesc la nimic, dar toată lumea le foloseşte”. În cadrul spectacolului, aproape toţi membrii celor două trupe sunt implicaţi în scenele compuse din multă mişcare şi dans, din serbare şi mâncare. Coregrafia ne dă forme care contrapunctează haosul, instinctele, păcatele şi frustrările reprimate. Apar motivele şi temele specifice lumii lui Purcărete: abundenţă, înfulecare, mese, pălării, costume negre şi măşti cu cap de porc. O altă latură particulară a spectacolului este că lucrează cu materiale vii: carne, fructe, frişcă, tiramisu, cafea, ceapă care adaugă pe lângă vizual şi simţurile gustative, tactile şi olfactive. „Este spectacolul contrastelor, din care se reflectă sincera pasiune pentru meseria noastră. Nu sunt dialoguri tradiţionale. Ceea ce vedem este pasiunea pentru joc. Şi, bineînţeles, este şi cafea”, apreciază directorul Teatrului Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timişoara, Balázs Attila.
Teatrul din Sfântu Gheorghe
Teatrul Odeon din Bucureşti a sosit la Festivalul Reflex3 cu piesa Contra Democraţiei. Maestrul absurdului din teatrul român, Alexandru Dabija, a ales cea de-a treia piesă din trilogia lui Esteve Soler, un tânăr scriitor catalan. Spectacolul, construit din scenete individuale, conturează o democraţie discreditată, surprinzând falsitatea sistemului, şi parcurge în acelaşi timp drumul grotesc şi absurd de la naştere până la moarte. Contra democraţiei este contra tot. În prima scenetă, vedem că femeia şi bărbatul sunt capabili să conceapă copilul, dar se naşte un monstru ce se va hrăni cu propriii părinţi. La sfârşitul spectacolului, copilul nedorit, care împlineşte 18 ani, este ucis de părinţii săi. Printre aceste două scene sunt inserate altele în care vedem o lume brutală de business şi politică, scene agresive, unde diferenţele culturale nasc extremisme, şi ne întâlnim cu o situaţie absurdă: când nimeni nu ştie ce urmează după numărul şase. La întâlnirea cu publicul, actorii au povestit că, la Bucureşti, tinerii în special răspund pozitiv la mesajul transmis de spectacol. Fiind pe scenă, ei nu simt şocul dat de spectacol prin lumea prezentată, dar admit că, în viaţa privată, realizează cât de subţire este graniţa dintre comportamentul paşnic şi cel agresiv. Actriţa Oana Ştefănescu a povestit că a venit cu mare dragoste la Sf. Gheorghe deoarece aici şi-a început cariera.
Până în ultima zi de Reflex3, 31 martie, publicul a putut să urmească spectacolul Kampf prezentat de M-Studio, care este singura trupă de dans contemporan din Ardeal, respectiv un concert al formaţiei din Berlin, Rotfront. Festivaul s-a încheiat marţi, cu mult aşteptatul spectacol Miranda, în regia renumitului lui Oskaras Koršunovas din Lituania.
