Un matematician pasionat de constituționalism găsise că avem trei puteri într-un stat modern, și nu patru ori cinci, ca urmare a faptului că există doar trei necesități funcționale în organizarea acestui instrument al societății: necesitatea de a exprima voința cetățenilor (legislativul), funcția de a pune în aplicare legile votate de legislativ (executivul) și nevoia de a impune executarea corectă a legilor atunci când executivul ori cetățenii pun incorect în aplicare aceste legi (judecătorescul).
Totul atârnă de vârful acestei piramide, iar vârful are a fi buna funcționare a puterii judecătorești.
Constatarea că totul atârnă de puterea judecătorească face referire la faptul de a fi un stat democratic ori de a fi, dimpotrivă, un stat autoritarist.
În baza acestei constatări, cei care au o putere în plus față de cele trei puteri din stat, și anume puterea economică, pot deturna buna funcționare a puterii judecătorești dintr-un stat în așa fel încât acțiunile acesteia să nu deranjeze afacerile economice oneroase.
Este această putere a patra o parte din piramida statului? Nicidecum. Ea aparține de lumea puterilor sociale. Aceste puteri au existat și înainte ca statul să apară. Ele sunt economicul și cultural-spiritualul. Când statele au apărut, ele au adăugat acestor puteri sociale una nouă: politico-juridicul.
Dar dacă, azi, puterea economică poate deturna buna funcționare a puterii judecătorești (prin corupție, prin intermediul serviciilor de informații, prin abuzuri ale ambasadorilor), asta înseamnă că ar fi necesară și o constituționalizare a puterilor sociale? Cu siguranță, da. Când Montesquieu a scris despre separarea puterilor în stat nu existau puteri economice care să poată influența această separație, funcționarea puterii judecătorești ori activitatea procurorilor.
Acum, există chiar și lobby-uri puternic finanțate de către puterile economice ale corporațiilor în scopul de a deforma spiritul legilor. Este urmărită cu mare insistență lărgirea sferei de acțiune a lui égalité până în zonele care țin de prezumția că am ști cât suferă porcul când îl tăiem ori cât de triști pot fi urșii care nu au cum traversa autostrăzile…
Da, ne aflăm de mai multă vreme în fața necesității de a concepe și constituționalizarea puterilor sociale. Criza de culturală generală a omenirii actuale s-a instalat lent, pe măsură ce o putere socială, economicul, a devenit dominantă în raport cu celelalte două puteri sociale: politico-juridicul și cultural-spiritualul. Ceea ce a deformat clar spiritul lui égalité.
Iar a re-aparut din neant „desteptul” de mishteaux ! Cu „profetiile” lui tembele … vezi Germania si august 2022 !
🙁