Duminică, Traian Băsescu a mai ieşit o dată la presă pentru a apăra onoarea Fondului. Nu străinătatea ne-a impus condiţii. Ar fi păcat să judecăm greşit FMI! Noi ni le-am băgat singuri pe gât considerînd că aşa suntem înţelepţi. Declaraţia de ieri a preşedintelui bate în cuie un adevăr indiscutabil: măsurile sunt produsul instituţiilor româneşti. Ele dau măsura celor care ne conduc. Inclusiv a lui Traian Băsescu! Adică statul român nereformat, comunist în structură şi în comportamentul celor care au urmat funcţionarilor lui Ceauşescu, socoate că vom progresa dacă fiecare pierde ceva din salariul său.
Nimic mai fals. România încremeneşte în sărăcie. Diminuarea cu 25 şi 15% nu măreşte decât sărăcia. Dar lasă neatinsă o reţea birocratică, o caracatiţă politică, o mafie instituţională, servicii secrete corupte cu zeci de mii de oameni, ministere unele de dimensiunea unor batalioane, altele de proporţiile unor divizii de război. Televiziuni, radiouri, poliţii, inspectorate şi inspectori, o uriaşă maşinărie care se întreţine pe spatele unei economii modeste şi în acelaşi timp se autodevorează într-un proces care ar putea duce la pulverizarea statului.
Toată aceată monstruoasă maşinărie moştenită ca model rămâne neatinsă. Pe ea se şi bazează puterea inclusiv după 1989 şi cu atât mai mult acum, când a sacrifica oameni din servicii secrete, din mecanismele de propagandă sau de dezinformare ar însemna o cădere chiar a preşedintelui cu camarilă cu tot.
Ieri, Traian Băsescu ne spunea că avem de plătit 10 miliarde de euro din acest an. Din ce-i scoatem? Din valurile mării? Şi dacă anul viitor avem nevoie de 30 de miliarde, cu toată responsabilitatea clasei politice, vom merge mai departe. Vom şterge toate afirmaţiile de pe site-ul Preşedinţiei şi vom semna un nou acord, gajând viitorul României.
Duminică, Traian Băsescu a mai jucat o dată rolul de preşedinte, premier rege şi ales al destinului pentru România. El trăieşte cu o ţară de vorbe, fără să-şi dea seama că în loc să acţioneze ca un  salvator el se amorsează singur ca o bombă fatală pentru România.
Din moment ce Traian Băsescu de bunăvoie şi nesilit de nimeni şi-a asumat singur aceste măsuri aberante, nu ne rămâne decât să-l tratăm în consecinţă!
Post scriptum: Imediat după discursul Preşedintelui, Guvernul s-a reunit în mare grabă pentru a afla cum traiul mai prost se poate converti în creştere economică. Adică în ce fel slăbirea lui Emil Boc l-ar putea face mai mare! Teatru politic ieftin! Guvernul liberal din 2008 e de vină! De atunci s-a rupt cureaua între productivitate şi consum. A crăpat placa de ambreiaj care făcea legătura. De ce suntem siliţi să luăm aceste măsuri de austeritate? Din cauza asta am chemat Fondul! Plătim deficitele structurale produse de liberali. Tot din cauza lor, bugetarii s-au înmulţit ca muştele.
Oameni buni, am împrumutat 12 miliarde de euro. Unde s-au dus? I-am folosit pe ici pe acolo şi în acoperirea deficitului bugetar!
Proiectul Băsescu-Boc este destul de simplu.Mîncăm mai puţin decît producem şi, de la un moment dat, cu siguranţă vom deveni mai bogaţi! Ce rămîne relansează progresul.
Emil Boc se poartă de parcă ar conduce magazinul mixt din Răchiţele. Iar Traian Băsescu de parcă ar fi lăsat la timonă un copil fugit de la capre!