Prim-vicepreședintele BNR, Florin Georgescu, a tăiat avântul reprezentanților puterii care au stabilit anul 2024 ca fiind data adoptării de către România a monedei euro. ”Cu 26% venituri fiscale în PIB nu poți să ajungi în zona euro”, a spus Georgescu în cadrul audierii șefilor BNR la comisiile reunite ale Senatului. Președintele Camerei Superioare a Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că în 2019, veniturile fiscale vor ajunge la 28% din PIB grație bugetului de anul acesta „Da, dar trebuie cel puțin 35%, dacă nu 41%, domnule președinte ale Senatului”, a replicat Georgescu. România ocupă ultimul în Europa în ceea ce privește veniturile ca pondere în PIB.
Țara noastră îndeplinea până în 2017 cele cinci criterii de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro însă în ultimul an s-a îndepărtat major. Deficitul bugetar de maxim 3% mai poarte fi menținut doar din pix, avem cea mai mare rată a inflației din UE iar cursul leu-euro este foarte volatil, el neavând voie să varieze decât într-un interval de 15%.
România nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb întrucât niciunul nu este membră a mecanismului cursului de schimb (MCS II). Înainte de a adera la zona euro, este necesar ca un stat membru să participe la acest mecanism, fără să cunoască tensiuni grave, timp de cel puţin doi ani. „Dacă dorim ca ţările să prospere în cadrul zonei euro, convergenţa economică reală este la fel de importantă ca şi convergenţa nominală. De aceea este important ca ţările care doresc să adopte moneda euro să stimuleze productivitatea, să sporească investiţiile, să îmbunătăţească situaţia ocupării forţei de muncă şi să soluţioneze problema inegalităţilor”, a declarat recent comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Pierre Moscovici.
Tabloul României este unicat în UE. Avem creșteri la ambele deficite, bugetar și cont curent, în ciuda creșterii economice. În plus, inflația este de peste 3% iar investițiile sunt la un nivel minim. România are cel mai scăzut nivel al veniturilor bugetare în PIB, sub 30%.
La capitolul deficit bugetar, riscăm an de an să sărim de 3%, atât cât trebuie să fie maxim, conform Tratatului de guvernanță fiscală. Cheltuielile statului au crescut cu aproape 17 % anultredcut, iar veniturile, raportate la PIB, sunt aproape nemișcate. În aceste condiții, bariera de 4% va fi sărită pentru că anul trecut n-am oprit cu deficitul la 2,88%. Inflația este în acest moment de 4,6%. Aceasta ar trebui să fie mai mică sau egală cu 1,5 puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri ai UE. Ceea ce este exclus. În ceea ce privește dobânzile pe termen lung, acestea nu pot trece decât cu două puncte procentuale peste media celor mai performanţi trei membri UE. În schimb, la capitolul cursului de schimb vedem un leu foarte slăbit, cu recorduri minime istorice în această lună. În ceea ce privește datoria publică, România se încadrează în limitele de convergență (stabilite la 60% din PIB) însă pe termen lung este o mare problemă pentru că ne împrumutăm tot mai mult.
Romania e in zona euro de facto, nu de iure. Leul e doar o masca. Cunoaste cineva vreun produs care sa nu se negocieze in euro? Pe de alta parte, daca chiar am intra de iure in zona euro, toata populatia va fi pusa la pamant. In secunda doi toate preturile ar sari la paritatea 1:1 E/Leu. Dezastru! Noroc ca UE e pe nasalie, dupa cum a recunoscut si mos Soros, fie-i gura aurita!