Ambasadorul american Mark Gitenstein este acuzat de fostul administrator al ambasadei, Silviu Crăescu, că face plăţi la negru, un atac a cărui miza este mai mare decât cele câteva sute de dolari cu pricina.
Gitenstein a fost prima opţiune a administraţiei Obama pentru şefia Office of Legal Policy, a treia poziţie ca importanţă din Departamentul Justiţiei din SUA. Nominalizarea nu s-a mai conctretizat, datorită relaţiilor sale cu lumea corporatistă. Funcţia din administraţie i-ar fi permis lui Gitenstein să-l sfătuiască pe preşedintele Obama în privinţa numirii judecătorilor, inclusiv a celor care ar putea gestiona dosarele marilor corporaţii.
Or, Barack Obama a stabilit un cod de conduită etică foarte clar, căruia Mark Gitenstein nu-i corespundea. Preşedintele a cerut lobby-ştilor numiţi în funcţii oficiale să nu se implice, timp de doi ani de la data numirii, în chestiuni legate de domeniile pentru care au făcut lobby în ultimii doi ani.
Grupul de lobby anticorporatist Public Citizen a trecut în revistă câteva dintre cazurile în care Mark Gitenstein a susţinut reducerea responsabilităţii marilor corporaţii. Printre acestea, Gitenstein a făcut lobby, între 1991 şi 2001, pentru Boeing şi Lockheed Martin (constructorul avioanelor F-16 pe care CSAT a decis ca România să le cumpere la mâna a doua), companii care erau interesate de reducerea amenzilor şi creşterea numărului de probe necesare în procesele de fraudă care le-ar fi fost intentate. În acest fel, Gitenstein a facut lobby împotriva unei legi care a adus 20 de miliarde de dolari statului american în perioada 1986-2008.
Cu toate acestea, el ar fi putut primi o derogare de la regulile de etică ale administraţiei Obama pentru poziţia din Departamentul Justiţiei. O posibilă explicaţie este apropierea sa de vicepreşedintele Joe Biden, cel care a vizitat România în pragul alegerilor prezidenţiale din urmă cu un an. Gitenstein a fost consilier al Comisiei Juridice a Senatului SUA în timpul celor opt ani cât aceasta a fost prezidată de Joe Biden. Relaţia dintre cei doi a rămas la fel de apropiată după câştigarea prezidenţialelor din 2008, când Gitenstein a făcut parte din echipa care a asigurat tranziţia către administraţia democrata la Washington. A urmat apoi numirea în postul de la Bucureşti.
Relaţia sa cu Joe Biden pare să nu-i mai folosească însă ambasadorului SUA în România, în condiţiile în care duetul Obama-Biden este ţinta campaniilor de presă din SUA iar zilele majorităţii democrate din Congres sunt numărate. Sondajele îi dau pe republicani câştigători ai alegerilor din noiembrie, când sunt puse la bătaie toate mandatele din Camera Reprezentanţilor şi jumătate din Senat. Puterea se va împărţi la Washington începând din 2011, iar republicanii vor avea un cuvânt greu de spus, dacă nu l-au avut şi până acum.
Republicanii cu care Barack Obama şi Joe Biden vor trebui să coabiteze îşi doresc adoptarea unei poziţii ferme faţă de Rusia şi Iran şi au acuzat actuala administraţie pentru relaţiile tensionate cu Israelul, în cursul acestui an. Alegerile din noiembrie pot aduce astfel la descoperirea laturii republicane a personalităţii lui Barack Obama, ceea ce poate presupune şi o vizită a preşedintelui României la Washington, pe care, până acum, ambasadorul Mark Gitenstein nu i-a intermediat-o.
Barca administraţiei Obama a fost deja părăsită de principalul consilier pe probleme fiscale, Peter Orszag, iar presa a lansat o campanie pentru demiterea şefului administraţiei prezidenţiale, Rahm Emanuel. Nici şeful Pentagonului, Robert Gates nu mai doreşte să continue alături de actuala administraţie. Congresmanii democraţi au început mai degrabă să se ferească de ajutorul pe care Obama doreşte să-l ofere în campania lor electorală, într-atât este de lipsit de credibilitate preşedintele în anumite state
