Aplicaţii precum Be My Eyes, Envision şi Aira Explorer oferă descrieri generate de AI ale trăsăturilor faciale, ţinutelor sau spaţiilor. Ele ajută utilizatorii să gestioneze activităţi de zi cu zi, precum îngrijirea personală, machiajul sau potrivirea hainelor. Instrumentele sunt utile chiar și pentru descifrarea fotografiilor vechi, notează News.ro.
Tehnologia oferă pentru prima dată un cadru prin care persoanele nevăzătoare pot forma o imagine mai clară despre propriul aspect. Acest lucru este valabil fie că nu au văzut niciodată, fie că şi-au pierdut vederea mai târziu.
Acces la amintiri și riscuri psihologice
AI poate descrie inclusiv fotografii de pe internet şi imagini din trecut. Astfel, oferă acces la amintiri vizuale anterior inaccesibile.
Totuşi, apar şi riscuri emoţionale. Cercetătorii avertizează că feedbackul vizual generat de AI poate alimenta presiuni nerealiste legate de imaginea corporală. Acest fenomen se întâmplă deja în rândul persoanelor cu vedere. Uneori, AI poate sugera „idealuri” ale frumuseţii bazate pe biasuri algoritmice. De exemplu, poate oferi comentarii precum: „Pielea ta este hidratată, dar nu arată ca pielea perfect uniformă din reclamele de beauty”.
Acest tip de feedback poate amplifica insecurităţile şi poate afecta sănătatea mintală.
Limitări tehnice și erori de interpretare
Limitările tehnice ale AI complică şi ele experienţa utilizatorilor. Specialiștii recunosc că instrumentele pot greşi, schimbând culori de păr sau expresii. Uneori, acestea pot inventa detalii atunci când informaţia vizuală este insuficientă.
Cercetătorii subliniază că AI nu înţelege contextul, emoţiile sau identitatea corporală în profunzime.
Deşi tehnologia este încă la început, mulţi utilizatori descriu accesul la informaţie vizuală drept profund transformator. Reprezintă o formă de autonomie pe care nu au avut-o niciodată. Totodată, impactul emoţional şi psihologic rămâne un teritoriu explorat cu prudenţă de către utilizatori şi cercetători.
