Liderii celor mai mari 20 de economii ale lumii se întâlnesc la Seul în cadrul summit-ului G20, pe 11 noiembrie, ziua în care Nostradamus ar fi prezis că va izbucni un Al Treilea Razboi Mondial. Premisele unui asemenea conflict există, însă nu pe plan militar, ci economic, protagoniste fiind Statele Unite şi China.
Guvernul de la Beijing a anunţat chiar în ajunul summit-ului G20 surplusul comercial de 27,15 miliarde de dolari înregistrat în luna octombrie, sensibil mai mare decat cel de 16,9 miliarde de dolari din septembrie şi apropiat de recordul de 30 de miliarde de dolari din luna iulie. Aceasta în condiţiile în care Statele Unite urmează să anunţe un deficit de 45 de miliarde de dolari pentru luna octombrie, potrivit „The Guardian”.
Sumele enorme pe care SUA, inundate de mărfurile din China, le pierd sunt puse pe seama subevaluării yuanului de către guvernul de la Beijing, pentru favorizarea exporturilor. Unii critici estimează ca yuanul este cu cel puţin 40% mai puternic. Congresmanii de la Washington au făcut presiuni pentru impunerea unor tarife suplimentare pentru exporturile unor guverne care manipulează valoarea monedei pentru a favoriza exporturile, iar preşedintele Barack Obama a cerut în mod repetat regimului de la Beijing să aprecieze yuanul.
Războiul monetar a izbucnit după ratarea şansei de a regândi sistemul financiar mondial, la summit-ul G20 de la Londra, în 2009, prin folosirea instrumentelor G20 şi ale FMI. Începând de atunci lumea a fost marcată de crize financiare, inclusiv în Uniunea Europeană, iar summit-urile internaţionale sau soldat cu eşecuri, precum cel privind încălzirea globală, care a avut loc la Copenhaga.
Yuanul mic care răstoarnă dolarul mare
Cu o economie care nu a cunoscut criza, China îşi permite să nu cedeze la presiunile SUA, în timp ce Washingtonul doreşte revitalizarea actualului sistem financiar, care porneşte de la principiul supremaţiei dolarului. Conceput la Bretton Woods, în 1944, sistemul stabileşte că doar dolarul este legat de etalonul aur, în timp ce celelalte monede sunt legate de dolar. Avantajele au fost uriaşe pentru economia americană şi au fost potenţat de renunţarea, în 1971 la etalonul aur. Acesta a fost momentul în care secretarul american al Trezoreriei, John Connally, le-a spus partenerilor europeni că „dolarul este moneda noastră şi problema voastră”.
Criza economică a slăbit însă dolarul american, iar dimensiunea stimulilor financiari este redusă datorită presiunilor statelor care deţin mari rezerve în dolari şi nu doresc devalorizarea lor (China, Japoia, marile economii europene). Federal Reserve a anunţat totuşi că va tipări 600 de miliarde de dolari pentru a-i injecta în economia slăbită. Fără a avea o acoperire, stimulul de sute de miliarde va devaloriza dolarul. Un dolar slab, apreciază analiştii, ar ruina tursimul şi exporturile europene, care nu vor putea concura cu cele americane şi chinezeşti. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schauble, a şi catalogat decizia SUA drept o „scamatorie monetară”, în timp ce economiile europene se orientează către competitivitate. Omologul brazilian al lui Schauble a comparat decizia cu „aruncarea dolarilor din elicopter”, iar Bejingul a reproşat SUA că, in calitate de emitente al celei mai importante monede de rezervă valutară din lume, face un gest iresponsabil, prin impactul pe care îl va avea asupra stabilităţii pieţelor financiare.
Refacerea economiei americane, o afacere asiatică
Cu doar câteva zile înainte de debutul înfruntării sino-americane de la summitul G20, preşedintele Barack Obama şi secretarul de Stat Hillary Clinton au efectuat un turneu care a trecut în revistă vecinii importanţi ai Chinei, tări în regiunea cărora se mută centrul de greutate al economiei globale. Pe agenda lui Obama au figurat India şi Indonezia, ţară în care preşedintele a copilărit timp de patru ani, iar Hillary Clinton a vizitat Vietnamul, Malaezia, Noua Zeelanda şi Australia.
Clinton a participat şi la summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), ocazie cu care a discutat cu aliaţi ai SUA, precum Japonia şi Coreea de Sud. Turneul lui Clinton a culminat cu deplasarea în Australia, împreună cu şeful Pentagonului, Robert Gates, şi comandantul Statului Major Interarme, generalul Michael Mullen, dedicată obţinerii dreptului folosirii bazelor militare australiene de către militarii americani.
