Au loc alegeri locale parțiale pentru primarul General al Capitalei, pentru președintele Consiliului Județean Buzău, dar și pentru primarii din 12 localități:
- orașul Găești, din Dâmbovița
- comunele Marga, din Caraș Severin
- Remetea, din Bihor
- Mihai Eminescu, din Botoșani
- Dobromir și Lumina, din Constanța
- Sopot din Dolj, Vânători, din Iași
- Valea Ciorii, din Ialomița
- Cârța, din Sibiu
- Poienile de sub Munte și Șieu, din Maramureș.
Pe buletinul de vot din Capitală apar 17 candidați, în ordinea stabilită prin tragere la sorți. Înainte de a se întocmi buletinul de vot erau 18, dar trei dintre ei s-au retras în diferite faze ale campaniei electorale. Este vorba despre Eugen Teodorovici, Vlad Gheorghe și Alexandru Virgil Zidaru (Makaveli).
Pentru că și-au anunțat retragerea după ce candidaturile au fost oficializate, doi dintre cei retrași vor figura în continuare pe buletinul de vot.
Ordinea pe buletinul de vot
1. Cătălin Drulă (USR)
2. Daniel Băluță (PSD)
- George Burcea (Partidul Oamenilor Tineri)
- Ciprian Ciucu (PNL)
- Ana Maria Ciceală (Partidul Sănătate Educație Natură Sustenabilitate)
- Liviu Gheorghe Floarea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache)
- Gheorghe Macovei (Partidul România Mare)
- Oana Crețu (Partidul Social Democrat Unit)
- Mihai Ioan Lasca (Partidul Patrioții Poporului Român)
- Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune)
- Anca Alexandrescu (candidat independent propus de Alianța electorală ”Dreptate pentru București”)
- Dănuț Angelo Trifu (independent)
- Eugen Orlando Teodorovici (independent)
- Gheorghe Nețoiu (independent)
- Vlad Gheorghe (independent)
- Angela Negrotă (independent
- Constantin-Titian Filip (independent)
Ziua votului începe duminică, 7 decembrie, la ora 7.00, și se termină la ora 21.00.
Este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei, respectiv sâmbătă, 6 decembrie 2025, ora 7.00.
După încheierea votării, cel mai târziu luni, 8 decembrie 2025, ora 21.00 urmează
- numărarea voturilor
- încheierea proceselor-verbale
- întocmirea dosarelor cu rezultatele votării
- predarea către biroul electoral de circumscripție a dosarelor cuprinzând rezultatele votării în secția de votare.
Ce se înțelege prin continuarea propagandei electorale
- afişarea, lansarea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea şi/sau difuzarea de materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) de orice tip care se referă la alegeri
- difuzarea de mesaje electorale care se referă la aleger în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate
- sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiți candidați
- transmiterea către alegători a mesajelor de tip text sau audio-video (prin care se urmăreşte influenţarea opțiunii privind exercitarea dreptului de vot)
- acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice fel pentru participarea la vot sau pentru manifestarea unei anumite opțiuni de vot
- publicarea de sondaje de opinie
Conținutul electoral deja existent pe site-uri sau platforme de socializare și care rămâne vizibil fără să fie promovat sau republicat nu este considerat o încălcare a regulilor.
Excepție fac situațiile în care materialele sunt redistribuite sau reintroduse în circulație după finalizarea campaniei, caz în care se consideră propagandă ilegală.
Cum se votează
Pot vota cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor și cetățeni ai altor state membre ale Uniunii Europene care au reședința sau domiciliul pe teritoriul țării noastre.
Pentru a vota, cetățenii români au nevoie de un act de identitate valabil, precum – Carte Electronică de Identitate, Carte de Identitate Simplă, Carte de Identitate model 1997, Carte de Identitate Provizorie sau Buletin de Identitate, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Cetățenii care intenționează să voteze sunt sfătuiți să verifice dacă documentul este valabil.
Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul sau reședința, cu condiția ca reședința să fi fost stabilită cu mai mult de 6 luni înainte de ziua votului și să fie valabilă la data scrutinului.
Cetățenii care și-au stabilit reședința într-o circumscripție electorală cu mai puțin de 6 luni înaintea scrutinului vor putea vota doar acolo unde au domiciliul, nu unde au reședința.
Cetățenii care vor vota cu cartea electronică de identitate nu trebuie să facă dovada domiciliului sau a reședinței.
În momentul scanării documentului prin intermediul Sistemului informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, adresa de domiciliu sau de reședință se va afișa automat pe tabletă, arată MAI.
La alegerile locale, românii din diaspora nu votează pentru primarii din România
Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care au domiciliul sau reşedinţa, în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.
Alegătorii internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, numai dacă au domiciliul sau reşedinţa, în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află unitatea respectivă.
Reguli la vot
Alegătorul care, din motive temeinice, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare.
El poate fi ajutat un însoțitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul
- persoanelor acreditate
- observatorilor
- membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat implementarea unui proiect-pilot pentru alegătorii cu dizabilităţi
Votul este secret, nu dezvăluiţi cu cine aţi votat!
Fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă.
Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții.
Atribuțiile sale, în această privință, se întind și în afara localului de vot, în sediul secției de votare până la o distanță de 500 m.
La toate operațiunile efectuate de birourile electorale ale secțiilor de votare pot asista, în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator și a personalului de pază, candidații, persoanele acreditate în condițiile legii, reprezentanții Autorității Electorale Permanente, membrii birourilor electorale superioare și ai Biroului Electoral Central.
Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate
- să poarte ecusoane
- insigne
- alte însemne de propagandă electorală
Sunt interzise comercializarea și/sau consumul de alcool în jurul sediului secției de votare din țară, pe durata votării, până la o distanță de 500 m.
Este interzisă înscrierea, cu bună știință, a unui alegător în mai multe liste electorale
Împiedicarea dreptului de a alege sau de a fi ales este interzis, potrivit legii
Înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate este interzisă
Deteriorarea sau murdărirea a listelor electorale
MAI, atribuții în ziua votului
MAI asigură protecție secțiilor de votare prin structurile sale.
- dispozitive de ordine și siguranță se vor afla în proximitatea secțiilor de votare, pentru prevenirea incidentelor și asigurarea unui climat de legalitate
- MAI asigură, de asemenea, securizarea transportului urnei speciale (către persoanele care solicită acest drept, inclusiv către persoanele private de libertate fără implicarea în procesul efectiv de vot/mijloacele de transport utilizate nu aparțin MAI)
- protecția documentelor electorale după încheierea votului
- securitatea documentelor și materialelor electorale, inclusiv a dosarelor sigilate cu rezultatele votării (este asigurată atât pe timpul transportului, cât și pe durata staționării în locațiile puse la dispoziție de autoritățile locale).
Comandamentul operațional
În contextul alegerilor se activează Comandamentul Operațional. În componența sa se află
- reprezentanți unități teritoriale ale poliției
- jandarmeriei
- reprezentanți pe linie de situații de urgență, imigrări și protecție internă (după caz)
Încălcări ale legislației electorale, sesizări
- la structurile MAI (Poliție, Jandarmerie)
- la birourile electorale (BEC, BEJ, BECM, BESV)
- la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), prin SNUAU- 112, e-mail, fax, rețele de socializare, mass-media
- Compartimentul de relații cu publicul sau orice altă modalitate
MAI investighează fapta și dispune măsuri
- sancțiuni contravenționale
- sesizarea organelor judiciare
- sesizare BEC, AEP, BEJ (în funcție de competența legală)
În ceea ce privește dosarele penale întocmite în context electoral, soluțiile definitive ale acestora devin publice după finalizarea procedurilor judiciare.
Primarul general al Capitalei, ales în decembrie 2025, va prelua funcția pentru aproximativ trei ani, atât cât a mai rămas din restul mandatului în curs.
Următoarele alegeri locale generale au loc în 2028, mandatul unui primar fiind de patru ani conform Legii (nr. 115/2015).
Alegerile parțiale sunt scrutinuri organizate pentru a ocupa funcțiile locale vacante atunci când un primar sau un președinte de consiliu își încheie mandatul înainte de termen.
sa nu mai gresiti ca la Clotilde si sa va ramana o camera in functie cand veti scormoni printre saci…
PS nu ma intereseaza cine iese la capitala nu locuiesc puteti sa alegeti si o statuie oricum nu conteaza…