Încă de la câştigarea alegerilor locale de către PDL, liderul partidului, Emil Boc, fără scrupule şi decenţă politică, făcea trimitere la “sistemul ticăloşit” creat după opinia sa de către guvernarea PSD. După o perioadă relativ scurtă în care la guvernarea ţării s-a instalat PDL, atât analiştii politici, cât şi intelectuali, dar mai ales populaţia, sunt de părere că de fapt acest “sistem ticăloşit” a fost creat de către PDL, pe a cărui perioadă de guvernare alegătorii au fost minţiţi, restrictionaţi, păgubiţi şi au avut cel mai mult de suferit.
Conform analiştilor, disfuncţiile create de nepotismul practicat de la cel mai înalt nivel au determinat formarea în instituţiile administrative ale statului de grupări şi orientări adverse care au determinat atât dependenţe politice cu repercusiuni grave în sistemul financiar public, cât şi abuzuri de ordin legislativ.
Referindu-ne la Consiliul Judeţean Cluj, încă de la instalarea lui Alin Tişe pe postul de preşedinte, aceste practici au fost sesizate în primul rând de către funcţionarii administrativi judeţeni, care, deşi profesionişti în domeniu, erau obligaţi să suporte clientelismul politic al PDL.
Astfel, pentru determinarea unui număr cât mai mare de angajaţi să accepte doctrina PDL şi să îşi asume toate repercusiunile privind propuneri şi repartiţii de fonduri clientelei politice, interpretarea sau falsificarea unor documente, neînregistrarea unor documente de interes, subordonarea pe diferite căi a instituţiilor administrative din teritoriu etc., Alin Tişe a instaurat în Consiliul Judeţean clase de salarizare, evidenţiate în statele de plată ale funcţionarilor, determinând disfuncţii majore, cât şi nemulţumiri în rândul acestora. Apropiaţii lui Tişe, atât cei care s-au format în acest mediu şi au acceptat doctrina, cât şi cei care au fost aduşi prin sistemul nepotic practicat, aveau un salariu foarte mare raportat la cei neangajaţi politic. Alin Tişe justifica aceste majorări salariale prin angrenarea celor nominalizaţi în programe comunitare, deşi aceste atribuţii sunt obligatorii prin fişa postului. Mai mult, prin aceşti funcţionari, edilul judeţean a identificat posibilităţi pentru dirijarea fondurilor către apropiaţi partinici sau familiali, cât şi în mediul oamenilor de afaceri clientelari.
În toată perioada în care a lucrat în administraţia publică, introdus fiind de către “naşul Emil Boc”, Alin Tişe a fost preocupat de obţinerea unei adevărate “averi imobiliare”, pe bani puţini sau fără bani. Aşa se explică faptul că în fiecare an de activitate în administraţia publică s-a ales cu o casă, vilă, în municipiul Cluj Napoca, la care se adaugă terenuri în mai multe localităţi din judeţ.
Conform datelor, o parte dintre aceste proprietăţi au fost achiziţionate prin “cumpărarea dreptului de revendicare” iar în unele situaţii acest revendicator nu se identifică, sau dacă se identifică nu are drept de revendicare, altele au fost cumpărate, iar altele pur şi simplu ocupate fără nici un act din proprietatea locală.
Astfel, cu toate că familia Tişe (soţ şi soţie, a nu se înţelege părinţi şi rude) dispunea de 5 case, după ce Camelia Tişe (a susţinut 3 examene la Camera Notarială Cluj, pe care le-a picat pe motiv de incompetenţă, şi al 4-lea examen dat la Bucureşti, cu intervenţia şi sprijinul “naşului” Emil Boc, pe care evident l-a luat) a devenit notar, trebuia un birou notarial pe măsură.
În acest scop a achiziţionat 2 apartamente în imobilul din Cluj Napoca, Str. Ploieşti nr. 9, pe care l-a amenajat cu aspect şi dotari ultramoderne, dar fără documente legale, sau cu documente obţinute ilegal. Mai mult, în această locaţie, pe lângă cele două apartamente “cumpărate” de la foştii proprietari, a mai ocupat un apartament din fondul locativ al primăriei (ap. 4), la care recent s-a finalizat renovarea, timp în care pe listele de aşteptare la administraţia locală sunt sute de cetăţni, actuali alegători ai domnului Alin Tişe.
Dar pentru a cunoaşte abuzurile şi ilegalităţile acestui candidat încă necercetat, care, după cum se vede, doreşte să îşi asigure protecţia în Parlamentul României, vom relata doar istoria proprietăţii din Cluj Napoca, Str. Ploieşti nr. 9.
În anul 1960, apartamentele 2 şi 3 de la această adresă (care în prezent aparţin familiei Tişe) erau în proprietatea fam. Ancraus (ap. 2), care a emigrat în Israel, şi fam. Tecs Geza (ap. 3), decedaţi şi care au un fiu arhitect sau sculptor, a cărui identitate şi domiciliu nu se cunosc. După plecarea, respectiv decesul acestora, administraţia locală a repartizat apt. 2 la Muresan Fabian, iar apt. 3, fratelui acestuia, col. Muresan Vasile, fost comandant al Penitenciarului Gherla.
Din anul 1996, atât cei doi chiriaşi ai statului mai sus menţionaţi, cât şi cei de la ap. 1 de la această adresă, respectiv familia Lăncrăjan Gheorghe şi Lăncrăjan Elvira, au devenit proprietari ai acestui imobil.
Nu se cunoaşte sub ce formă (ameninţări cu retrocedarea, sau alte argumente cu un astfel de caracter), în 2008, Alin Tişe şi Alin Camelia au cumpărat apartamentele 2 şi 3 de la fraţii Muresan Vasile şi Muresan Fabian.
În toamna aceluiaşi an, fără o înţelegere amiabilă prealabilă, Alin Tişe, însoţit de către notarul Teleki Jzold – Attila, s-a prezentat la fam. Lăncrăjan cu o declaraţie redactată anterior în numele acestora, cerându-le să o semneze, pentru obţinerea certificatului de urbanism şi autorizaţia de începere a lucrărilor de modernizare şi modificări interioare a casei, condiţionând că după lucrare “noile construcţii pod, mansardă, etajare) vor deveni proprietatea soţilor Tişe”.
Familia Lăncrăjan a refuzat să semneze un astfel de act, sens în care Alin Tişe s-a exprimat că “el nu are nevoie de aprobările lor”. (vezi anexa)
Oponenţa şi dezacordul familiei Lăncrăjan au determinat ameninţări şi tracasări din partea soţilor Tişe, care în final au dus la moartea lui Lăncrăjan Gheorghe, care din cauza vârstei a făcut o comoţie cerebrală.
Fără acordul familiei Lăncrăjan, familia Tişe a început lucrările la imobil. Nu se cunoaşte sub ce formă aceştia au obţinut certificatul de urbanism, autorizaţia de construcţie, ambele de la Primăria Cluj Napoca, atâta timp cât nu exista acordul vecinului, aşa cum prevede legea. În acest sens există două posibilităţi, fie aceste documente nu există, fie cele două documente au fost eliberate în fals sau prin abuz de către Primăria Cluj Napoca.
Lucrările au determinat deteriorări ale apartamentului 1, de care familia Tişe nu a ţinut seama; mai mult, prin proiect au obstrucţionat accesul în podul casei, care este bun comun, conform cotei indivize. Cu toate că familia Lăncrăjan a încercat o înţelegere amiabilă privind proprietatea comună, soţii Tişe nu au ţinut seama; mai mult, Camelia Tişe s-a dedat şi la ameninţări la adresa văduvei Lăncrăjan.
Acest fapt a determinat informarea organelor de poliţie, care după verificare (dacă s-a efectuat) au informat familia Lăncrăjan ca diferendele să le lămurească cu familia Tişe. (vezi anexa)
După finalizarea lucrărilor, tot fără acordul vecinului menţionat, Camelia Tişe şi-a instalat la această adresă Cabinetul Notarial, care prin firmele instalate depăşeşte normele legale de informare şi publicitate. Ne punem întrebarea: Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj, în baza căror documente a înregistrat sediul Cabinetului Notarial Camelia Tişe la această adresă, dacă familia Lăncrăjan nu şi-a dat acordul, ori dacă ţinem cont de afirmaţiile lui Alin Tişe, actualii “nomenclaturişti” nu au nevoie de aprobările “alegătorilor”.
Mai mult, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns la începutul anului 2012, familia Tişe a ocupat şi un spaţiu de la demisolul imobilului, aflat în proprietatea primăriei şi care funcţiona ca apartament nr. 4. Fără aprobarea vecinului şi cu obstrucţionarea mai multor facilităţi de acces pe proprietatea acestuia, a amenajat acest spaţiu în apartament, ocupând abuziv atât parte din cota indiviză, cât şi obţinerea ilegală sau prin alte forme a unui spaţiu de care de drept avea nevoie o familie nevoiaşă.
Rămâne la latitudinea alegătorilor clujeni să stabilească dacă merită să devina parlamentar un astfel de candidat bolnav pentru înavuţire din avutul public sau prin fapte oneroase, care nu ţine seama de legile statului, face abuzuri, iar pentru a dobândi ceea ce doreste ameninţă. Votul favorabil al dumneavoastră nu face altceva decât să îl aşeze pe acest individ pe scaunul imunităţii parlamentare, şi nu pe cel al cercetării dacă organele în drept vor considera necesar acest lucru.
