Altă criză, despre care nu se vorbește: „Urmează un an al incertitudinilor”

După explozia preţurilor la energie urmează criza îngrăşămintelor şi costul produselor agricole.

Criza gazelor naturale şi a energiei au avut impact direct şi puternic asupra producţiei de îngrăşăminte, astfel că preţurile acestora au crescut de 3-4 ori într-un an şi producţia a fost limitată.

„Urmează un an al incertitudinilor. Acum avem emoţii din cauza crizei îngrăşămintelor, dar o parte din noi (fermierii – n.red.) ne-am asigurat necesarul de îngrăşăminte pentru anul acesta. Problemele sunt pentru partea care nu şi-a achiziţionat dinainte şi sunt semne în piaţă că ar putea exista o penurie a îngrăşămintelor în prima parte a anului”, spune Dragoş Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, o asociaţie cu 250 de ferme care lucrează de la 5 hectare la peste 4.000 de hectare.

Nina Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, companie care cultivă circa 600 de cereale în judeţul Brăila, spune că în cadrul firmei sale preţurile la îngrăşămintele chimice sunt mai mari cu 300% faţă de anul precedent. În prezent, Telehuz spune că preţurile îngrăşămintelor sunt: circa 4.000 lei/tonă pentru azotat, circa 5.000 lei/tonă pentru uree şi peste 3.000 lei/tonă pentru complexe.

„Am avut perioade în care preţul îngrăşămintelor era de 800 – 1.000 lei/tonă şi acum suntem la o medie de 4.000 lei/tonă (azotat, uree şi compuşi), au crescut de patru ori preţurile. (…) Văzând şi preţurile la energie, care au impact asupra producţiei, nu avem speranţe că aceste preţuri vor scădea”, a completat Alina Creţu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România. Ea a adăugat că fermierii care se asociază şi negociază cantităţi mai mari, primesc reduceri de 10-20%, dar preţurile de bază sunt în jur de 4.000 lei/tonă, în medie. În plus, ea menţioneză că acum îngrăşămintele se plătesc cu bani lichizi şi nu se mai finanţează, din cauza creşterii preţului utilităţilor şi pentru că nu se ştie cum va fi anul agricol.

„Sunt fermieri care acum cumpără îngrăşăminte ecologice, pentru că sunt mai ieftine decât cele convenţionale. Cele ecologice pornesc de la 2.000 lei/tonă şi ajung la 3.200 lei/tonă”, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert (simbol bursier NRF), principalul producător român de îngrăşăminte organice, listat la Bursa de la Bucureşti. Antreprenorul afirmă că cererea, din punct de vedere cantitativ, pentru îngrăşămintele convenţionale produse de Norofert a crescut cu 60% în această perioadă de criză, mai ales că oprirea producţiei de către Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, deci lipsa îngrăşămintelor trebuia să fie suplinită. „În plus, noi am ajustat preţurile doar în funcţie de inflaţie, pentru că nu folosim gaz şi nu ne-a impactat scumpirea sa”, a adăugat Popescu.

Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, cu aproximativ 10% din consumul naţional, a oprit producţia fabricii din Târgu-Mureş în data de 12 decembrie 2021, motivând că nivelul ridicat al preţului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activităţii. Compania producea 50% din din fertilizanţii necesari agriculturii româneşti, iar scăderea producţiei de îngrăşăminte ar putea creşte riscul reducerii producţiei de anului acesta cu până la 30%, ceea ce ar însemna o recoltă de cereale de circa 26 mil. tone, faţă de peste 34 mil. tone în 2020.

Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a avut o reacţie rapidă atunci şi a spus că o echipă de specialişti lucreaze la identificarea unor soluţii viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producţiei agricole şi limitarea efectelor în evoluţia preţurilor produselor agricole primare din recolta anului 2022. Apoi, o lună mai târziu, pe 12 ianuarie 2022, el împreună cu Nicolae Ciucă, premierul României, şi Virgil Popescu, ministrul energiei, au avut o întâlnire cu reprezentanţii Azomureş, după care Chesnoiu a declarat că nivelul Executivului se lucrează la un pachet de măsuri de sprijin. Reprezentanţii Azomureş au spus atunci că vor relua producţia, dacă o permit condiţiile pieţei.

Riscurile boom-ului imobiliar din Europa

În altă, ordine de idei, autoritățile de reglementare financiară din Europa avertizează că piața imobiliară din regiune s-a „decuplat” de restul economiei de când a fost lovită de pandemie, ceea ce sporește riscurile pentru bănci, scrie Financial Times.

Riscurile sunt generate de creșterea prețurilor imobiliare, de relaxarea standardelor de creditare și de creșterea nivelului de îndatorare a gospodăriilor.

Comitetul european pentru riscuri sistemice, autoritatea responsabilă cu monitorizarea și prevenirea pericolelor la adresa sistemului financiar european, și-a manifestat vineri îngrijorarea, solicitând ca șapte dintre cele 30 de țări pe care le supraveghează să ia măsuri pentru a reduce riscurile create de creșterea prețurilor locuințelor.

Alimentate de ratele scăzute ale dobânzilor, prețurile proprietăților rezidențiale din UE au crescut cu 9,2% în anul care a luat sfârșit în septembrie 2021 – cea mai rapidă creștere de chiar înainte de criza financiară din 2008 și cu mult înaintea creșterii atât a salariilor, cât și a produsului intern brut european.

Pe măsură ce Banca Centrală Europeană se pregătește să înăsprească politica monetară ca răspuns la nivelurile ridicate ale inflației de mai multe decenii, costurile de împrumut vor crește pentru cumpărătorii de locuințe, ceea ce ar putea duce la scăderea prețurilor și ar putea face mai dificil pentru unele gospodării să țină pasul cu plățile la creditele ipotecare cu rată variabilă.

Vineri, CERS a solicitat Germaniei și Austriei să introducă mai multe măsuri de protecție, cum ar fi limitarea datoriei debitorilor la un anumit multiplu al venitului lor și obligarea creditorilor să dețină mai mult capital. De asemenea, a avertizat Bulgaria, Croația, Ungaria, Slovacia și Liechtenstein cu privire la riscurile tot mai mari de pe piața imobiliară.

Printre „principalele vulnerabilități” identificate se numără „creșterea rapidă a prețurilor locuințelor și posibila supraevaluare a proprietăților imobiliare rezidențiale, nivelul și dinamica îndatorării gospodăriilor, creșterea creditului pentru locuințe și semnele de relaxare a standardelor de creditare”.

Deciziile CERS, prezidat de președintele BCE, Christine Lagarde, nu sunt obligatorii. Acesta poate doar să emită avertismente și recomandări către țări cu privire la necesitatea de a acționa cu privire la riscurile de pe piața imobiliară, așa cum face din 2016.

Gospodăriile din UE și-au majorat datoria ca procent din venituri la 107,2% în primul trimestru din 2021, față de 101,9% în trimestrul al patrulea din 2019.

CERS a precizat că riscurile de pe piața imobiliară au fost ridicate și în Norvegia, Olanda, Suedia, Danemarca și Luxemburg – unde nivelurile de îndatorare a gospodăriilor au fost cele mai ridicate – depășind 180% din venituri în toate cele cinci țări. Dar a emis recomandări pentru patru dintre aceste țări în 2019 și consideră că Norvegia a luat deja suficiente măsuri.

Atât Germania, cât și Austria au primit deja concluziile CERS și au răspuns cu planuri de a introduce unele dintre măsurile recomandate de acesta. Băncile germane vor trebui să dispună până anul viitor de rezerve de capital suplimentare în valoare de 22 de miliarde de euro, în funcție de mărimea activelor lor naționale și de expunerea lor la creditele ipotecare rezidențiale.

Autoritățile austriece intenționează să introducă norme obligatorii din punct de vedere juridic care să limiteze împrumuturile ipotecare în funcție de venituri și de valoarea proprietății, precum și de durata de rambursare, după ce multe bănci au ignorat „standardele de creditare durabilă” neobligatorii.

Niciuna dintre aceste țări nu a mers atât de departe pe cât a recomandat CERS. Germania nu a introdus limite pentru împrumuturile ipotecare, în timp ce Austria a decis să nu solicite băncilor să acumuleze capital suplimentar, cunoscut sub numele de amortizor anticiclic.